Demi Moore, pentru prima dată pe afişul unui lungmetraj selectat la Festivalul de la Cannes / „The Substance”, un film horror feminist regizat de cineasta franceză Coralie Fargeat

Actriţă americană emblematică a anilor 1990, Demi Moore, cunoscută din filme precum „Ghost”, „Striptease” şi „G.I. Jane”, se află pentru prima dată pe afişul unui lungmetraj selectat la Festivalul de la Cannes, „The Substance”, un film horror feminist regizat de cineasta franceză Coralie Fargeat, prezentat duminică în competiţia oficială, informează AFP, conform Agerpres.

„Este începutul celui de-al treilea act din cariera lui Demi, este ceva care ne inspiră”, a declarat partenerul său din acest film, actorul american Dennis Quaid, într-o conferinţă de presă organizată luni.

„Substanţa” din titlul peliculei îi permite personajului care şi-o injectează să obţină „o versiune mai bună a lui însuşi, mai tânăr, mai frumos, mai aproape de perfecţiune”.

Pentru Elisabeth Sparkle, o vedetă a emisiunilor TV de fitness, concediată la vârsta de 50 de ani – interpretată de Demi Moore, uimitoare pe măsură ce îmbătrâneşte artificial -, tentaţia este mare. Astfel se „naşte” avatarul ei, Sue – interpretată de Margaret Qualley, la fel de convingătoare în calitate de înger cât şi de demon -, care îi va călca pe urme şi se va confrunta cu un producător TV grosolan şi care întruchipează patriarhatul, jucat de Dennis Quaid.

Singura condiţie pentru ca ele să nu se pună reciproc în pericol: ambele trebuie să îşi împartă timpul în mod egal în lumea exterioară. Însă Sue vrea mereu mai mult…

Remarcată după ce a regizat un prim film horror despre viol („Revenge”, în 2018), Coralie Fargeat îşi îndreaptă de această dată atenţia asupra corpului feminin, „problematic când este mai tânăr, când nu este perfect sau este prea mare, precum şi apoi, când îmbătrâneşte.

„Asta are un impact masiv în viaţa femeilor şi condiţionează un număr uriaş de lucruri în societate. Corpul nostru ne defineşte, generează inegalităţi şi violenţă, inclusiv din partea noastră. Suntem aproape obligate să îl detestăm într-un fel sau altul şi el poate deveni primul nostru instrument de tortură”, a declarat regizoarea de 48 de ani pentru AFP.

Cea mai bună provocare

Ea îşi ilustrează punctul de vedere „într-o manieră hiperbolică”, cu ace şi sânge, „simboluri ale violenţei pe care trebuie să o suportăm ca femei”.

Imaginea îngrijită, exploziile sângeroase, atât dezgustătoare, cât şi comice, precum şi actriţele din distribuţie, toate acestea reuşesc să susţină filmul „The Substance”, care are o durată de 2 ore şi 20 de minute.

„Au fost destul de incredibile, şi-au asumat cu adevărat nişte riscuri. Se simte că filmul are consistenţă, există ceva care s-a legat între ele”, a adăugat regizoarea franceză.

Cât despre Demi Moore, „ceea ce mi s-a părut genial a fost faptul că ei nu i-a fost frică nici să se dezvăluie, nici de ridicol. A fost un salt în necunoscut, iar ea a mers până la capăt, nu a renunţat la nimic”.

„A fost cea mai bună provocare. Caut mereu materiale care mă împing în afara zonei mele de confort”, a declarat vedeta americană într-o conferinţă de presă.

Deşi Demi Moore a spus că nu s-a simţit niciodată „anulată” din cauza vârstei sale (de 61 de ani), „această experienţă foarte brută, care îmi cerea să fiu vulnerabilă şi să mă expun din punct de vedere fizic şi emoţional, mi-a permis să mă accept mai bine aşa cum sunt”, a adăugat ea.

În plin val al dezvăluirilor din epoca #MeToo, Demi Moore a mai spus că femeile „nu sunt împotriva bărbaţilor, ci doar a idioţilor”.

Căutăm să fim iubiţi

De ce o regizoare franceză şi-a plasat intriga filmului într-un Hollywood fictiv şi a filmat în Franţa, dar în engleză şi cu staruri americane?

Pentru că în Statele Unite există, mai mult decât în Franţa, „această cultură a filmului de gen, a excesului, a non-realismului”, iar Coralie Fargeat spune că „a crescut” alături de aceste lucruri.

Filmul de gen este acela care i-a indus „dorinţa de a face cinema”, oferindu-i mai întâi „un debuşeu pentru viaţa cotidiană” şi permiţându-i mai apoi, în calitate de regizoare, „să creeze propriile coduri” şi să dezvolte o dimensiune artizanală pe care o apreciază.

Festivalul de la Cannes nu a rămas indiferent în trecut faţă de filmele horror care abordează tematica feminităţii, cel mai recent exemplu în acest sens fiind filmul „Titane”, regizat de Julia Ducournau şi recompensat cu Palme d’Or în 2021.

Visează Coralie Fargeat la acelaşi destin? „Este, evident, ceva la care visezi, este cea mai frumoasă dintre recompense. Despre asta este vorba şi în film: ‘căutăm să fim iubiţi'”, a răspuns ea.

„După aceea, ştim că nu mai depinde de noi. Deja, faptul că am fost aici a fost o veste minunată. Dar, bineînţeles, cel mai mult m-aş bucura dacă filmul ar fi remarcat”, a adăugat Coralie Fargeat.