G4Media.ro

De ce lupta pe viață și pe moarte pentru noul judecător de…

De ce lupta pe viață și pe moarte pentru noul judecător de la Curtea Supremă ar putea decide viitorul președinte al SUA

Decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, care a murit vineri la vârsta de 87 de ani, reprezintă nu doar o lovitură formidabilă pentru progresiştii americani și una care ar putea afecta pe termen lung echilibrul instituţiei în beneficiul conservatorilor. Aproape peste noapte, Curtea Supremă din Statele Unite a ajuns centrul alegerilor prezidențiale din 2020, declanșând o bătălie furioasă între democrați și republicani în privința magistratului care ar trebui să ocupe postul vacant. În plus, lupta pentru scaunul lăsat liber de Notorius RBG, așa cum era cunoscută cea mai populară judecătoare a cvartetului liberal al Curţii Supreme, va avea un impact semnificativ asupra câștigătorului alegerilor pentru Casa Albă din 3 noiembrie.

Ginsburg a murit vineri din cauza complicațiilor cauzate de cancerul pancreatic, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie. Judecătoarea a devenit a doua femeie care a servit în cel mai înalt for juridic din Statele Unite după numirea sa de către președintele democrat, Bill Clinton, în 1993. Unele dintre opiniile sale legale, eforturile pentru libertățile civile, drepturile femeilor și pentru domnia legii, împreună cu refuzul ei de a demisiona în timpul erei Obama au transformat-o într-o figură populară în multe cercuri progresive din Statele Unite. În ultimii trei ani și jumătate, democrații au lăudat poziția ei liberală constantă împotriva ideologiei conservatoare (și a președintelui Donald Trump). Ea este considerată o legendă în rândul progresiștilor americani, iar dispariția ei marchează începutul unui lupte dure între republicani și democrați în legătură cu persoana care o va înlocui. Cu doar 45 de zile înainte de alegeri, președintele Trump are șansa neasperată de a numi un alt judecător conservator la instanța supremă, după Neil Grosuch și Brett Kavanaugh.

Înainte de decesul lui RBG, conservatorii erau majoritari la Curtea Supremă (5 magistrați considerați conservatori, față de 4 liberali). Un nou magistrat cu opinii de dreapta ar face ca majoritatea conservatoare să fie solidă, de 6 la 3, lucru care ar avea implicații semnificative pentru generații de americani de-acum înainte.

La începutul lunii septembrie, președintele Trump a dezvăluit o listă a potențialilor nominalizați pentru Curtea Supremă în cazul în care existau posibile mandate disponibile în viitor. Lista de 20 de nume a inclus un trio de senatori conservatori – Ted Cruz (Texas), Josh Hawley (Missouri) și Tom Cotton (Arkansas) -, precum și pe procurorul general din Kentucky, Daniel Cameron și Christopher Landau, ambasadorul american în Mexic.

Liderul majorității din Senatul de la Washington, republicanul Mitch McConnell, a declarat în repetate rânduri că se va mișca rapid pentru a ocupa un eventual post vacant de la Curtea Supremă. Aceasta în ciuda faptului că senatorul de Kentucky s-a opus eforturilor democraților și al fostului președinte, Barack Obama, de a ocupa locul judecătorului Antonin Scalia, după ce acesta a murit în februarie 2016. McConnell a reiterat acest angajament vineri seara, când a anunțat că „americanii ne-au reales majoritatea în 2016 și au extins-o în 2018 deoarece ne-am angajat să lucrăm cu președintele Trump și să îi sprijinim agenda, în special numirile sale remarcabile în sistemul judiciar federal. Încă o dată, ne vom ține promisiunea. Candidatul președintelui Trump va primi un vot în Senatul Statelor Unite”.

În acest moment, republicanii dețin o majoritate de șase locuri în camera superioară a Congresului de la Washington (53 la 47), însă nu este clar dacă au voturile necesare – respectiv, 50 – pentru a numi și confirma un nou judecător la Curtea Supremă. Pentru confirmarea unui magistrat la forul suprem sunt necesare o majoritate simplă a senatorilor prezenți și un vot majoritar.

Mai mulți senatori republicani implicați în curse electorale strânse pentru realegere în acest an, între care Joni Ernst (Iowa) și Lindsey Graham (Carolina de Sud), au sugerat anterior că Senatul ar trebui să aștepte până după alegerile din noiembrie pentru a numi și confirma un nou judecător. Senatoarele republicane Susan Collins (Maine) și Lisa Murkowski (Alaska) au declarat vineri că susțin opinia ca, dacă câștigă Casa Albă, Joe Biden să fie cel care să numească următorul judecător suprem.

De partea lor, democrații afirmă că noul magistrat ar trebui să fie numit doar după alegerile din această toamnă. „Poporul american ar trebui să aibă o voce în alegerea următorului judecător de la Curtea Supremă. Prin urmare, acest post vacant nu ar trebui să fie ocupat până nu vom avea un nou președinte”, a scris pe Twitter vineri liderul minorității din Senat, democratul Chuck Schumer (New York).

La rândul său, candidatul democrat la președinția Americii, Joe Biden, a promis să numească o femeie de culoare în cel mai înalt for de justiție din Statele Unite. Într-o declarație făcută imediat după anunțul decesului lui RBG, fostul vicepreședinte a declarat că Senatul ar trebui să aștepte până după alegeri pentru a numi și a confirma un nou judecător, invocând opoziția republicanilor din 2016 față de nominalizarea lui Merrick Garland pentru a ocupa locul lui Antonin Scalia. „Alegătorii ar trebui să aleagă un președinte, iar acel președinte ar trebui să aleagă un succesor pentru judecătoarea Ginsburg,” a spus el. „Aceasta a fost poziția pe care Senatul Republican a adoptat-o în 2016, când mai erau aproape nouă luni înainte de alegeri. Aceasta este poziția pe care Senatul Statelor Unite trebuie să o ia acum, când alegerile sunt la mai puțin de două luni distanță.”

O luptă feroce

Pozițiile celor două tabere sunt așadar clare și, aparent, irenconciliabile. În acest moment, republicanii par avantajați de situație. Conform Constituției SUA, Senatul are responsabilitatea să confirme persoanele nominalizate de președinte pentru diferite funcții. Pentru mulți alegători conservatori, o nouă oportunitate de a modela Curtea Supremă și mai tare în favoarea lor este un moment ce nu trebuie ratat.

De asemenea, nu este de neglijat și faptul că președintele Trump a numit deja doi judecători la Curtea Supremă, în primii ani de mandat. Este, fără doar și poate, o victorie extraordinară pentru liderul de la Casa Albă, care îi va confirma moștenirea juridică. Cu ajutorul republicanilor din Senat, președintele Trump a instalat deja mai mulți judecători la curțile de apel în comparație cu alte administrații, o mișcare dramatică în sistemul juridic din Statele Unite. Un al treilea magistrat de dreapta confirmat la Curtea Supremă ar reprezenta o victorie uriașă pentru liderul de la Casa Albă. Conservatorii americani ar putea astfel să influențeze semnificativ peisajul juridic din cea mai importantă putere politică, militară și economică a lumii, după decenii la rândul în care au dus o campanie susținută pentru acest lucru.

Pentru democrați însă, dispariția lui Ginsburg este, în acest moment, un scenariu de coșmar. Nu doar din cauza faptului că eventuala confirmare a unui magistrat conservator va modifica radical orientarea instanței supreme. Influența pe care votul acestuia o va avea în cazul unor decizii cruciale, unde opinia lui conservatoare va cântări enorm în multe cazuri majore (nu neapărat imediat, dar în anii care urmează), va fi uriașă. Avortul, dreptul de a avea armă, asistența medicală, dreptul de adopție de către cuplurile de același sex sau drepturile minorităților ar putea să ajungă în fața celor nouă membri ai Curții în următorii ani. Având în vedere că judecătorii de la Curtea Supremă sunt numiți pe viață, iar persoanele de pe lista lui Trump sunt relativ tinere, înseamnă că ele ar putea să stea în funcție câteva decenii, cu consecințe fundamentale pentru multe generații. (Una dintre judecătoarele aflate în pole-position pentru acest rol este Amy Coney Barrett, care a fost foarte aproape să fie nominalizată deja de două ori de către Trump. Confirmarea acestei romano-catolice devotate, mamă a șapte copii, sau a unui magistrat cu vederi similare, ar înclina fără îndoiala balanța curții puternic spre dreapta).

Bătălia pentru scaunul lui Ginsburg mai este semnificativă din alt punct de vedere. După cum anticipează multe voci, alegerile pentru președintele Statelor Unite ar putea să nu aibă un rezultat clar, iar câștigătorul să fie decis de Curtea Supremă. Scenariul din urmă cu 20 de ani, când lupta dintre George W. Bush și Al Gore a fost hotărâtă de judecătorii instanței supreme, s-ar putea așadar repeta, iar cursa pentru Casa Albă să depindă de o hotărâre a celor nouă judecători supremi. Cine va avea majoritatea în acest for va putea alege președintele SUA, hotărând viitorul Americii și al lumii pentru următorii patru ani.

Iar acest lucru se face, să nu uităm, în contextul unui peisaj politic, economic și social diferit de tot ceea ce au cunoscut americanii în ultimele decenii. Pandemia de coronavirus, dificultățile economice sau protestele împotriva rasismului au tensionat și mai mult societatea, care era oricum divizată politic. Dintr-o dată, cursa electorală dintre Trump și Biden este complicată și mai mult de decesul lui Ginsburg, precum și de luptele pentru ocuparea locului vacant de la Curtea Supremă. Democrații și Biden au vrut ca aceste alegeri să fie un referendum asupra lui Trump. Competiția va fi acum un referendum despre cel care va numi judecătorul la Curtea Supremă, a spus un strateg. Și pe bună dreptate.

Fără îndoială că republicanii nu vor vrea să rateze momentul și se vor mișca cu viteză cu impunerea unui judecător favorabil. Președintele Trump le-a cerut deja sâmbătă să numească un înlocuitor pentru Ginsburg, spunându-le că au „o obligație, fără întârziere” să facă acest lucru. Este o luptă pe care Trump, un președinte atipic și căruia îi place confruntarea, nu va ezita să o poarte. În acest caz, câștigul pe care l-ar obține (un al treilea judecător numit la Curtea Supremă) ar fi infinit mai mare decât reproșurile, criticile și acuzațiile de ipocrizie cu care îl vor bombarda democrații și activiștii de stânga.

Rapiditatea cu care vor acționa republicanii va fi așadar esențială. Grupurile conservatoare s-au mobilizat deja rapid și cer confirmarea urgentă a unui nou magistrat. Iar situația e favorabilă dreptei americane. Chiar și dacă republicanii vor pierde președinția și camera superioară în urma alegerilor din toamnă, confirmarea unui judecător pentru Curtea Supremă s-ar putea face în timpul sesiunii Senatului de la sfârșitul anului (așa-numita „lame duck” session), înainte ca noul Congres și noul președinte să fie inaugurați în ianuarie viitor.

Mai mult, dacă republicanii ocupă scaunul lui Ginsburg până la alegeri, acest lucru le-ar putea aminti alegătorilor de dreapta de ce ar trebui să rămână cu Trump în ciuda tuturor problemelor, dramelor și crizelor care au marcat mandatul său. Ocuparea postului vacant la Curtea Supremă este una dintre puținele căi care i-au rămas lui Trump pentru a-și atrage susținători dincolo de cel mai loial nucleu de suporteri ai săi. Este vorba aici în special de femeile din suburbii care au abandonat Partidul Republican în ultimii ani și care ar putea fi atrase spre Trump dacă aceasta va nominaliza o femeie pentru a o înlocui pe Ginsburg.
Opțiunile democraților

În acest scenariu, oricum dificil de îngurgitat pentru ei, democrații vor acuza fără îndoială ipocrizia republicanilor, care au blocat judecătorul nominalizat de Obama în 2016. Opțiunile lor de a-l împiedica pe Trump să numească un magistrat și pe republicani să confirme acea persoană rapid, dacă așa aleg să facă, sunt însă limitate și riscante. Una dintre variante ar fi ca ei să conteze pe „trădarea” a cel puțin patru senatori republicani, care să aibă curajul să se opună deciziei Partidului Republican și să refuze să confirme judecătorul până după alegeri.

O  altă opțiune ar fi ca amintirea moștenirii lui Ginsburg să îi motiveze pe democrați să iasă la vot în număr cât mai mare și să decidă la urne viitorul președinte al Americii.

Unii analiști vorbesc de alte mijloace, mai extreme, pe care democrații le au la dispoziție, toate depinzând însă de reușita lor ca în urma alegerilor să pună mâna pe întreg Congresul. Între acestea, se numără încetarea procedurii de filibuster legislativ în Senat, care permite unei minorității din cameră să împiedice voința majorității; adăugarea de noi locuri la Curtea Supremă (unde ar putea exista 13 judecători), lucru care este determinat de legea federală, nu de Constituție; și oferirea statalității (și a reprezentării în Congres) districtului Columbia și celor din Puerto Rico, zone care votează majoritar cu democrații.

Aceste măsuri, în special cele legate de mărirea Curții Supreme, nu sunt de neglijat, iar democrații au amenințat deja republicanii cu recurgerea la ele în cazul în care aceștia vor nominaliza și confirma înlocuitorul lui Ginsburg până la alegeri sau până la debutul noului Congres. Dacă republicanii vor ține cont de aceste posibile măsuri de represalii sau vor decide să se țină de promisiunea lor de a avea o Curte Supremă completă până la alegeri, răspunsul îl vom afla în următoarele săptămâni.

În sfârșit, agitația din jurul nominalizării pentru Curtea Supremă este un dezavantaj pentru democrați și din cauză că ar putea distrage atenția de la subiectul coronavirusului și al modului în care Trump a gestionat pandemia. Democrații n-au ascuns faptul că vor să facă din modul „dezastruos” în care liderul de la Casa Albă s-a achitat de sarcini subiectul central al cursei electorale din acest an, strategia lor recentă fiind aceea de a le reaminti constant acest lucru alegătorilor americani. Lupta pentru locul lui RBG are însă potențialul de a schimba subiectul major al alegerilor. Așa cum au văzut în ultimii ani, Trump și aliații săi se pricep de minune să profite de astfel de momente de cotitură și să le folosească în propriul interes.

Dispariția lui Ginsburg nu e doar un eveniment tragic. E și o oportunitate pentru Trump și conservatori. Democrații au puține opțiuni la dispoziție, însă par deciși să lupte cu toate mijloacele și resursele ca să găsească un antidot mișcărilor republicanilor. Cele întâmplate în primul mandat al lui Trump și tensiunile din ultima perioadă au creat terenul perfect pentru ceea ce o strategă democrată a rezumat cel mai bine: va urma „o luptă de proporții epice.”

Surse: Supreme Court, FoxNews, BBC, Los Angeles Times, AP, New York Post, New York Times, Twitter

Sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Acum, serios vorbind, crede cineva ca Trump va ezita sa facă rapid o nominalizare?
    Oricât ar vrea democrații sa îl demonizeze, trump este un om de acțiune. Un om care are o opinie. Buna sau rea, dar are. Departe de balmajelile corecte politic ale lui biden sau ale lui Hillary Clinton din 2016.
    Situația seamăna puțin cu alegerile din România din 2009 cu un președinte jucător și cu un contracandidat insipid.

    • La noi erau amandoi candidatii in buzunarul globalistilor…

    • @bps
      Și la ei. E precum în mecanica cuantica. Dualitatea unda/particula.

    • „Americanism not globalism is our new credo” zicea Trump la G7.

      „Însă sensul americanismului de astăzi este însă foarte diferit. În măsura în care termenul este încă folosit, sensul său a fost deturnat atât de stânga, cât și de dreapta.
      Stânga identifică cel mai adesea americanismul cu multiculturalismul, relativismul(binele nu e bine, raul nu e rau), ecologismul, reglementarea și statul care da – ajutoare sociale&co(daca vreti Europa Occidentala de azi) – cu alte cuvinte, cu progresismul.
      Dreapta identifică de obicei americanismul cu creștinismul, rugăciunea școlară, tradiția, valorile familiei și standardele din comunității – cu alte cuvinte, cu conservatorismul social.”

    • @bps
      Drepta identifica americanismul cu libertatea individuala (asa cum e înscrisă în primele 10 amendamente), cu liberul arbitru, cu responsabilitatea în fata legii.
      Stânga se face ca identifica cu drepturile colective cu, preferința pentru exclusii social (minorități de toate felurile de la alte rase la pușcăriași).
      Bineînțeles ca amândouă reprezinta la fel de bine americanismul.
      Problema acestor alegeri, ca și cea a celor din 2016 este ca un intrus (Trump nu a avut pana în 2016 nicio funcție publica) le-a dat politicienilor peste nas (inclusiv republicanilor – vezi alegerile primare din 2016). Tocmai de aceea democrații l-au propus pe biden, întruchiparea politicianului rupt de alegători dar mereu la butoane. Un fel de Zaharia Trahanache, membru în tot felul de comitete și comiți și senil.

    • @anonim
      Nu e Trump foarte ..cuantic – dar unul foarte diferit – cu siguranță; și nici prea dual, nu pare a fi – ci mai degrabă, cam „ce’i în gușă ..și’n căpușă”.

      Dar tu, nici n-ai amintit de Trump, ci „și la ei, e precum” [în mecanica cuantică]: adică
      dualitate„.

      Ceea ce este cât se poate de adevărat! Ba mai mult: dualitatea (sau polarizarea) societății americane – eșuată cu succes în ansamblul ei – în încercările de a se unifica – (dar în mod special, sub conducerea Obama, pentru că el chiar a dorit o astfel de unificare), îi dau lui Trump – incredibil de paradoxal – o și mai mare putere, siguranță și șansa de a fi în continuare Preşedinte.

      Se vede că americanii s-au „prea” săturat de președinți, ca cei de dinainte: „tipici”; și-l vor pe cu totul atipicul, diferitul Trump.
      De altfel, Trump – trebuie s-o recunoaștem – e unic – ca model de Președinte!

      (Să fie oare, cauza – polarizarea /dualitatea societății americane??.. Cei mai mulți, sunt de părere, că da!)

    • Deci omul de acțiune, Trump, a actionat
      https://edition.cnn.com/2020/09/22/politics/scotus-nomination-congress-latest-mitt-romney/index.html
      Gargaristul biden va protesta, se va smiorcai.
      Deci rezultatul alegerilor s-ar putea amâna pana în decembrie.

  2. Problema e a democraților că nu știu sa ia atitudine, sunt un fel de Cioloș adică blânzi și umili iar republicanii sunt ca pesediștii adica agresivi, proști și mulți.

  3. Republicanii vor purta raspunderea daca pierd ocazia de a asigura o majoritate confortabila la Curtea Suprema in favoarea pastrarii valorilor crestine traditionale. Degeneratii care vor ca pe viitor sa aiba castig de cauza in privinta solicitarii dreptului cuplurilor de gay si lesbiene de a infia(plus alte chestiuni, care in ochii conservatorilor reprezinta lucruri grave) nu trebuie sa aiba un sprijin taman la Curtea Suprema.

  4. Dump, „președinte atipic”? Ăsta e eufemismul secolului.

  5. Trump numește, Senatul confirma, democrații ard orașe.

  6. Democratii vor sa ne faca sa-i credem, cumva, ca, daca ei ar fi in situatia senatorilor republicani, ar fi de acord ca votarea noului membru al Curtii Supreme sa se faca doar dupa alegeri? Binenteles includ aici si conditia daca si la Casa Alba ar fi un reprezentant al democratilor?
    Chiar ca l-as numi pe Biden drept Joe Pinochio, daca mai emite asemenea tromboane pentru urechile neavizatilor

  7. D-le moderator,
    Astept sa apara si mesajul meu de raspuns catre BPS. Sper ca nu l-ati pierdut, fiindca iata a trecut mai bine de o ora de cand l-am scris dar nu i-ati dat inca unda verde…
    Ce se intampla, de fapt, cu postarea mesajelor?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.