Curtea Supremă din SUA limitează puterea universităților de a admite studenți pe bază de criterii rasiale/ Programul de la Harvard a dus la admiterea unui număr mai mic de studenți americani de origine asiatică

Curtea Supremă de Justiție a SUA, condusă de supermajoritatea sa conservatoare, a pus capăt admiterii în funcție de rasă la universitățile din întreaga țară, după zeci de ani în care acest lucru devenise o practică, transmite The Guardian.

Judecătorii conservatori au concluzionat că politicile de admitere de la Universitatea Harvard și de la Universitatea din Carolina de Nord au încălcat clauza de protecție egală din Constituția SUA.

Instanța a concluzionat că programele de admitere bazate pe criterii rasiale ale Harvard și Universității din Carolina de Nord nu au respectat restricțiile înguste stabilite de instanță în cazurile anterioare, menționând că programele universitare „trebuie să respecte o examinare strictă, nu pot folosi niciodată rasa ca stereotip sau ca element negativ și trebuie – la un moment dat – să se încheie”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

O analiză a dosarelor studenților realizată de Students for Fair Admissions, un grup activist conservator care reprezintă studenții americani de origine asiatică în procesul intentat împotriva Harvard, a constatat că instituția, în medie, a acordat candidaților americani de origine asiatică note mai mici decât altora în ceea ce privește personalitatea și gradul de simpatie. În pledoariile orale, avocatul Harvard, Seth Waxman, a susținut că universitatea nu a discriminat americanii de origine asiatică, menționând că universitatea a cântărit mai mulți factori în procesul de admitere.

Instanța a constatat că motivele universităților pentru utilizarea rasei ca factor de îmbunătățire a diversității „nu reușesc să articuleze o legătură semnificativă între mijloacele pe care le folosesc și obiectivele pe care le urmăresc”.

Într-o opinie majoritară, președintele Curții Supreme John Roberts a scris că, în ciuda obiectivelor „lăudabile” ale universităților, acestea nu au respectat standardele constituționale. Categoriile „opace” pe care universitățile le-au folosit pentru a măsura compoziția rasială erau „în mod evident prea largi” și „subminează, în loc să promoveze, obiectivele universităților”, a scris Roberts.

Roberts a adăugat că programul de la Harvard a dus la admiterea unui număr mai mic de studenți americani de origine asiatică la universitate, încălcând astfel standardul Clauzei privind protecția egală, conform căruia „rasa nu poate fi niciodată folosită ca „negativă””.

„Cu toate acestea, acceptând programe de admitere bazate pe rasă în care unii studenți pot obține preferințe doar pe baza rasei, programele universităților tolerează exact ceea ce Grutter a prevăzut: stereotipurile”, a scris Roberts.

„Afirmația universităților că rasa nu este niciodată un factor negativ în programele lor de admitere nu poate rezista la examinare”, a scris Roberts.

„Admiterea la facultate este o sumă zero, iar un beneficiu oferit unor candidați, dar nu și altora, îi avantajează în mod necesar pe primii în detrimentul celor din urmă.”