G4Media.ro

Cum evaluează Comisia Europeană justiția din România în ultimul raport privind statul…

Sursa foto: Pixabay

Cum evaluează Comisia Europeană justiția din România în ultimul raport privind statul de drept: Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească / Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate

Comisia europeană exprimă în raportul privind statul de drept o serie de îngrijorări și preocupări în ce privește justiția din România, însă consideră că ”eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin reluarea unor cazuri care au fost întrerupte timp de câțiva ani.”

Comisia notează că sistemul de justiție se confruntă cu provocări în ceea ce privește recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive privind vechimea în muncă. Pe de altă parte, Comisia atrage atenția în raport că ”lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate”, cu referire la legea care transpune directiva privind avertizorii de integritate. Legea a fost declarată, miercuri, constituțională, urmând să fie trimisă la promulgare.

Redăm mai jos cele mai relevante pasaje privind justiția din România în ultimul raport al Comisiei privind statul de drept:

  • Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din cadrul sistemul judiciar rămân.
  • Prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și aplicarea acestora continuă să ridice probleme în ceea ce privește independența sistemului judiciar. (n.red: este evocat cazul Danileț, exclus de două ori din magistratură)
  • După cum a subliniat CJUE, pentru a păstra independența instanțelor judecătorești, este necesar să se evite ca regimul disciplinar să fie deturnat de la scopul său scopurile legitime și să fie folosit pentru a exercita un control politic asupra deciziilor judiciare sau presiuni asupra judecătorilor.
  • Competențele extinse și lipsa de răspundere a Inspectorului Judiciar Șef rămân un motiv de îngrijorare și se așteaptă ca noile legi privind justiția să abordeze acheste chestiuni.
  • Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Au fost luate unele măsuri pentru a îmbunătăți situația resurselor umane din sistemul judiciar.
  • Eficiența generală în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, dar a scăzut considerabil pentru cauzele administrative. În 2020, durata procedurilor în primă instanță în cauzele civile și comerciale a crescut ușor în comparație cu 2019
  • România se află în continuare sub supravegherea consolidată a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru durata excesivă a procedurilor civile și penale și pentru lipsa de căi de atac eficiente în acest sens.
  • Percepția experților și a oamenilor de afaceri este că nivelul de corupție în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepție a corupției 2021 realizat de Transparency International, România obține un scor de 45/100 și se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul la nivel global. Această percepție a fost relativ stabilă79 în ultimii cinci ani.
  • Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin reluarea unor cazuri care au fost întrerupte timp de câțiva ani. Numărul de plângeri din partea cetățenilor și a instituțiilor cu privire la presupuse fapte de corupție a crescut în continuare. DNA a continuat tendința pozitivă atât în ceea ce privește numărul de inculpări, cât și în ceea ce privește reducerea numărului de dosare restante , menționată în Raportul privind statul de drept pentru 2021.
  • Competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității acesteia și asupra investigării unor cazuri. Ca urmare a legii de desființare a SIIJ,  DNA a pierdut competența de a investiga cazurile de corupție în care erau implicați judecători ai Curții Constituționale.
  • Având în vedere preocupările rămase în ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție rămâne de văzut. Norma din 2021 de drept și rapoartele MCV au enumerat o serie de preocupări cu privire la tratamentul efectiv al unor cazurilor de corupție la nivel înalt de către SIIJ.
  • Rămân provocări în ceea ce privește recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive privind vechimea în muncă. În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare de 75 % din procurori , iar în martie 2022, această rată a rămas aceeași.
  • Ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) și înființarea unei platforme electronice obligatorii de declarare a averilor a facilitat activitatea agenției. ANI continuă să investigheze incompatibilitățile, conflictele de interese și cazurile nejustificate de averi nejustificate.
  • Accentul sporit pus pe integritatea aplicării legii a condus la rezultate pozitive. Cea mai mare proporție de corupție minoră se referă la infracțiunile rutiere, care acoperă aproape exclusiv ofițerii de poliție.
  • Cadrul juridic privind integritatea rămâne fragmentat. După cum se arată în Raportul 2021 privind regula de Drept, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție au anulat unele modificări aduse la legile privind integritatea care au slăbit capacitatea ANI de a-și desfășura activitatea.
  • Dintre cele două camere parlamentare, Senatul încă nu a definit criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităților parlamentare. Lipsa de motivare a deciziilor luate de Parlament în trecut – precum și numărul de ocazii în care Parlamentul nu a permis continuarea anchetei – a condus la îngrijorări cu privire la obiectivitatea acestor decizii.
  • Aplicarea Codului de conduită și absența unor reguli privind lobby-ul pentru parlamentari rămân o preocupare. De la adoptarea Codului de conduită pentru membrii Parlamentului în 2017, au fost exprimate preocupări cu privire la diverse neconcordanțe din cod, precum și lipsa unei aplicări corespunzătoare. Parlamentul nu a abordat aceste preocupări până în prezent.
  • Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, care va avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea șefului european Procurorul European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare. PNR al României prevedea adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate până la 31 martie 2022.
  • Riscurile de corupție legate de pandemie au primit mai multă atenție. După cum se menționează în Raportul privind statul de drept pentru 2021, Ministerul Justiției a remarcat că progresele înregistrate în lupta împotriva împotriva corupției au fost inegale, în special în zonele vulnerabile. Ca răspuns, noul strategie anticorupție 2021-2025 conține măsuri care abordează domeniile cu risc ridicat, cum ar fi sănătatea și achizițiile publice.

 

 

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. „Da’ domn’le, dar useristii astia distrug tara, nu vedeti!?” … nu cred ca existe popor mai fara minte colectiva decat romanii cel putin in zona noastra a Europei, cate sanse am primit si irosit in 30 de ani, valeu…

  2. 9 Decembrie 2021, de Ziua Justitiei, cand dl Haos nu a catadicsit sa transmita nici un mesaj:
    G4media: „Șeful DNA precizează că activitatea Direcției este afectată de faptul că legile justiției încă nu au fost corectate: ”Ne afectează foarte mult. Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiției, la care se adaugă unele decizii ale CCR, iar legislația nu a fost pusă de acord cu aceste decizii ale CCR, afectează atât competența DNA, am pierdut foarte multă competență în ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat parțial abuzul în serviciu, total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituțional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informații. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiției, noi am pierdut procedura și posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, DIICOT-ul își alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent CSM. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de șase ani în funcția de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecție. Deci modificarea acestor legi ale justiției este esențială pentru continuarea luptei împotriva corupției la nivel înalt și mediu”.
    Întrebat care e riscul cel mai mare dacă legile justiției nu vor fi corectate, Crin Bologa a răspuns: ”Riscul este ca lupta împotriva corupției să nu aibă forța pe care ar trebui s-o aibă în continuare, riscul este ca noi să continuăm să funcționăm cu procurori care ocupă schema în proporție de 70%, în condițiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcției era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba și o să vedeți și la sfârșitul anului, când o să dăm publicității raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparație cu anii trecuți”.

  3. Halucinant!
    CE critica statul de drept ajuns stramb de tot aproape la fiecare alineat, dar concluzioneaza halucinant: „Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească”.
    Unde-or fi vazut expertii de la CE aceasta „eficacitate” crescanda?!!!
    E evident ca CE pregateste terenul pentru „ULTIMUL” MCV pentru Romania: situatia de azi a Europei cere UNITATE iar CE e disppusa sa inchida ochii la derapajele Romaniei, ale Poloniei, ale Ungariei…
    Liber la coruptie, politrucilor, se pare ca ati „castigat” lupta anti-coruptie!!!

  4. Nu stiu daca in toate aceste evaluri, deziderate si pozitii ale CE fata de justitia noastra se iau in consideratie si semnalarile DECLIC cum este si asta:

    „Riscul să ne trezim cu mii de corupți, pedofili, evazioniști, tâlhari și alți infractori liberi printre noi e tot mai real. După ce Curtea Constituțională a anulat un articol din Codul Penal, iar politicienii nu vor să îl modifice în Parlament, porțile pușcăriilor pot fi deschise în orice clipă. Aleșii au posibilitatea să oprească eliberarea a mii de infractori, dacă modifică prin lege articolul din Codul Penal referitor la prescrierea faptelor.
    Am scris o opinie despre subiect și am publicat-o în Libertatea, cu ajutorul donațiilor a 764 de membri Declic. Mesajul nostru a fost citit de sute de mii de cetățeni. L-au văzut și decidenții, dar nu au reacționat. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se încăpățânează să nu scoată nicio vorbă despre acest subiect.
    Și, prin pasivitatea lor, ne pun pe noi în pericol. Deja Elena Udrea a sesizat CCR și cere anularea ordonanței Ciucă, prin care a fost modificat Codul Penal. Are mari șanse să câștige, pentru că OUG-urile pe justiție sunt neconstituționale, după referendumul din 2019.
    Noi trebuie să ne mișcăm mai rapid decât avocații corupților. Să creștem presiunea și să determinăm parlamentarii să voteze modificarea din Codul Penal la început de septembrie. Altfel, nu ne vom mai simți în siguranță nici măcar la piață sau în autobuz.
    Ca să reușim, trebuie să promovăm și mai mult subiectul în rândul alegătorilor PNL și PSD. Tot ce trebuie să facem este: să distribuim fiecare dintre noi articolul pe paginile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Așa, vor citi și urmăritorii lor despre marea amnistie. Și vor înțelege gravitatea situației. Iar liderii PSD și PNL nu vor putea să păstreze tăcerea la nesfârșit.”

    • Ați votat PSD 30%, PNL 25% în 2020, vi se pare că meritați altceva?

  5. Fazanii de la Comisia Europeana s-au lasat pacaliti de mafia guvernamentala de la Bucuresti!
    Unde au vazut ei ca „eficacitatea investigarii si sanctionarii coruptiei continua sa se imbunatateasca”???
    Sa arate macar un caz de coruptie sanctionata, si eu le arat mult mai multe in care nu e sanctionata, de la plagiatul lui Ciuca (PNL) si operatiunea de acoperire a plagiatului pana la podul prabusit de la Neamt (Arsene – PSD)!
    Dimpotriva, coruptia formeaza acum guvernul!

  6. Ce spunea aceeasi CE in 2021:
    HOTNEWS, 8 Iunie 2021: „Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent Raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV).
    Comisia spune că așteaptă ca autoritățile române să transpună angajamentele asumate în măsuri concrete, legislative și de altă natură. CE anunță că va CONTINUA să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei din România prin intermediul MCV, PANA la îndeplinirea obiectivelor de referinţă. Aceasta, în condițiile în care premierul Florin Cîțu afirma în luna martie că reprezentanții Comisiei Europene susțin eliminarea MCV la finalul acestui an.
    Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV, arată Comisia Europeană, într-un Comunicat de presă.”

    Ce naiba „imbunatatiri” a realizat Romania in materie de Justitie din Iunie 2021 pana azi, de s-a trezit CE ca „Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească”?!
    Eu mi-amintesc bine ca in ultimul AN orice Articol despre Justitie arata JALEA din sistem, arata ca statul de drept s-a strambat de tot!
    Rusine, CE!!!

  7. Se observă cu claritate cum Comisia Europeană devine mult mai indulgență cu autoritățile române în ce privește evaluarea sistemului judiciar fața de situația din trecut.

  8. care-i baiu ma? nu ti-au intrat rublele?

  9. Un stat de drept eșuat cu totul! O justiție transformată în injustiție crasă! O Comisie Europeană rătăcită cu totul pe arătură! Situația e mai rea decât în perioada Stănoiu și Năstase, dar ei văd progrese! Doamne apără și ne păzește, doar Tu o mai poți face!