G4Media.ro

Marea bătălie pentru coronabonduri. Elita academică europeană cere o soluție rapidă în…

Marea bătălie pentru coronabonduri. Elita academică europeană cere o soluție rapidă în disputa radicală dintre Nord și Sud

Mai multe personalități din lumea academică europeană au făcut un apel public pentru un compromis între cele 9 state extrem de afectate de coronavirus, care susțin emiterea de ”coronabonduri”, și frontul germano-olandez, care se opune, scrie Le Soir.

Printre semnatarii scrisorii se numără și un român, e vorba de Ramona Coman, profesor la ULB și președinte al Institutului pentru Studii Europene.

Semnatarii apelului arată că lupta politică între Nord și Sud pe tema emiterii de datorie publică a UE (”coronabonduri”) poate duce fie la creștere a gradului de integrare europeană, fie la declinul ireversibil al UE. Chestiunea datoriei publice europene, cerută insistent de Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și alte țări din sud devastate de coronavirus, a ajuns una existențială.

Personalitățile semnatare arată că pozițiile par ireconciliabile. Țările din Sud acuză Germania și Olanda că se uită nepăsătoare la miile de cetățeni care mor zilnic, dar și că vor să se îmbogățească de pe urma crizei, prin atragerea de investiții în obligațiunile de stat naționale, în loc să accepte obligațiuni la nivel european (”coronabonduri”).  Pe de altă parte, Germania și Olanda acuză țările din Sud folosesc teoria ”hazardului moral” pentru a se opune coronabondurilor, arătând că o asemenea inițiativă ar încuraja ”practicile imorale” ale laxismului bugetar în țări deja supra-îndatorate.

Autorii apelului remarcă și lipsa de leadership a conducerii Comisiei Europene, pe care o acuză că poartă o responsabilitate pentru situația actuală deoarece nu a putut crea instrumentele inovatoare necesare pentru a lupta contra crizei sanitare și a celei economice.

Ce soluție există însă pentru a înlătura acest blocaj? Semnatarii scrisorii propun două mecanisme. În primul rând, modificarea condițiilor de acces la Mecanismul european de stabilitate (430 de miliarde de euro), care acum sunt prea înrobitoare pentru țările care vor să beneficieze de aceste fonduri (cum a fost cazul Greciei în criza financiară din 2009). În al doilea rând, crearea unei comisii de experți care să propună rapid noi instrumente de sprijin care să aibă acceptul tuturor statelor membre.

În plus, membrii mediului academic susțin că liderii europeni trebuie să dea mesaje puternice de unitate și solidaritate adresate atât cetățenilor europeni, cât și piețelor globale și puterilor care, precum Rusia, își doresc divizarea și distrugerea UE.

Citește mai jos un fragment din scrisoare:

”Uniunea Europeană a ieșit divizată din ultimul Consiliu European din 26 Martie dedicat gestionării celei mai grave crize după 1929, mult mai rea decât cea din 2012 – 2017. Totuși, credem că pandemia, criza economică și socială oferă Europei o extraordinară ocazie de a face pași către o unitate mai profundă sau către declin ireversibil. Totul depinde de decizia guvernelor, de Consiliul European și de instituțiile UE, dar dincolo de toate contează mobilizarea cetățenilor și a opiniei publice în fiecare stat membru.

Întrebarea pentru Europa aceasta este: este un destin comun (Schicksalsgemeinschaft), conștientă că are responsabilități globale, sau este doar o asociere de egoisme naționale și sinucigașe, în care predomină lupta oarbă pentru binele propriu în timpul acestor încercări istorice? Mai funcționează sentimentul spațiului comun, bazat pe interese comune puternice?

Forțele care luptă pentru dezintegrare și extrema dreaptă, care a reputat o victorie cu Brexit dar a fost învinsă la alegerile europarlamentare din 26 mai sunt deja acolo, gata să lanseze noi atacuri împotriva zonei euro și Uniunii Europene. De această dată, aceste atacuri ar putea avea câștig de cauză, exploatând în mod cinic dezamăgirea publicului, care suferă din cauza crizei sistemului sanitar și din cauza tragediei sociale și economice care ne așteaptă, dar și din cauza inacțiunii elitelor politice europene.

Altă criză, alte simptome

Parlamentul European s-a declarat în favoarea acțiunii, dar cum? Comisia Europeană care a propus ”European Social Pillar” și a lansat ”Green Deal” poartă responsabilitatea pentru stagnerea actuală, din cauza lipsei de leadership atât în ce privește bugetul multianual cât și găsirea unor soluții inovative pentru a gestiona criza de sănătate și consecințele sale economice.

Criza nu este un șoc asimetric cum s-a întâmplat în 2012 – 2017: este simetrică, privește toate țările, chiar dacă le lovește pentru moment în special pe cele care au fost deja afectate de criza migranților și a refugiaților.

Cooperare și solidaritate

O urgență excepțională reclamă remedii excepționale. Decizia Băncii Centrale Europene de a investi 750 de miliarde de euro în eurobonduri este necesară dar nu suficientă. În timpul crizei din 2012, mult mai puțin gravă, BCE a investit timp de câțiva ani între 50 și 80 de miliarde pe lună. În plus, BCE nu poate fi lăsată singură: măsurile băncii trebuie însoțite de politici naționale și europene.

Suspendarea Pactului de Stabilitate poate permite acum guvernelor națională să răspundă urgenței ”ca în vremuri de război”, după cum s-a exprimat Draghi (Financial Times): Faceți ce credeți pentru a salva industria și economia noastră, care include și locurile de muncă.

Dar toate acestea ar putea fi insuficiente în fața deficitelor fiscale care inevitabil vor crește până la câteva puncte procentuale din PIB și în contextul recesiunii  care în estimări optimiste va fi între – 2% și – 5%. Uniunea Europeană trebuie să combine creșterea solidarității în lupta împotriva virusului cu o nouă solidaritate financiară.

De ce avem atât de puțină inințiaivă și creativitate în instituțiile Europene? De ce avem atât de multă inerție birocratică? Gesturile politice, de solidaritate și noi propuneri în căutarea unui compromis, ar ajuta enorm, într-un peisaj în care doar China, Russia, Statele Unite și Cuba par să manifeste dorința de ajutor!

Acuzații serioase

Situația din UE nu a fost niciodată mai rea, iar decizii eșuate ar putea împinge milioane de cetățeni în brațele euroscepticismului și naționalismului cu efecte greu de anticipat, așa cum vedem că se întâmplă în Ungaria.

Într-adevăr, acuzațiile reciproce sunt mai dure ca niciodată. Pe de-o parte, teza Olandezilor și Germanilor este cea a ”hazardului moral”: eurobondurile, creșterea datoriilor naționale vor încuraja practicile imorale în ce privește bugete mai flexibile în țări deja îndatorate. Pe de altă parte, acuzăm țările din Nord nu doar de lipsă de solidaritate într-o situație în care vedem aproximativ 1000 de decese pe zi și primele mișcări sociale în Italia și în Spania precum și o explozie a cazurilor de infectare în Franța și iîn Belgia.

Cea mai gravă acuzație pe care o aducem acestor țări este că vor să se folosească de criza financiară pentru a se îmbogăți și pentru a schimba balanța puterii în Europa.

Semnatarii scrisorii: Gesine Schwan , ancienne rectrice de l’Université Viadrina de Francfort-sur-l’Oder, ancienne candidate à la présidence de la République fédérale allemande ; Bertrand Badie, professeur émérite des Universités à Sciences Po Paris ; Enrique Baron Crespo, ancien president du PE et ancien ministre espagnol ; Ramona Coman, professeure à l’ULB et présidente de l’IEE (Institute for European Studies-ULB) ; Biagio De Giovanni, ancien recteur de l’Université orientale de Naples et ancien président de la Commission affaires constitutionnelles du PE ; André Gerrits, Université de Leyden, Pays-Bas ; Christian Lequesne, professeur à Sciences Po Paris, ancien directeur du CERI (Centre de recherches internationales) ; Lucio Levi, Université de Turin, directeur de The Federalist debate ; Thomas Meyer, directeur Neue Gesellschaft/ Frankfurter Hefte, Berlin ; Leonardo Morlino, professeur et ancien vice-recteur LUISS (Libera Università Internazionale degli Studi Sociali), Rome ; Ferdinando Nelli Feroci, président de l’IAI (Istituto Affari internazionali), Rome ; Ruth Rubio Marin, professeur à l’Institut Universitaire européen, (Fiesole) et à l’Université de Séville, Espagne ; Anton Pelinka, professeur, Université d’Europe centrale, Budapest et Vienne ; Maria Joao Rodrigues, ancienne ministre portugaise du Travail et présidente de FEPS (Foundation for European Progressive Studies) ; Mario Telò, professeur à la LUISS-Rome et ULB, président émérite IEE ; Luk Van Langenhove, professeur à l’Institute European studies de la VUB ; Didier Viviers, secrétaire perpétuel de l’Académie Royale de Belgique ; Michael Zürn, professeur à la Freie Universität et directeur fondateur de la Hertie School de Berlin ; Maurizio Cotta, professeur à l’Université de Sienne ; Bruno Vanpottelsberghe, ancien doyen de la Solvay Business school, ULB.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

25 comentarii

  1. „…lupta politică între Nord și Sud pe tema emiterii de datorie publică a UE (”coronabonduri”) poate duce fie la creștere a gradului de integrare europeană, fie la declinul ireversibil al UE”.

    Asta e o lozinca, dar si o modalitate infantila de santaj.
    Cresterea gradului de integrare in orice structura nu se face de sus in jos, ci invers. De ce? pentru ca standardul nu il reprezeinta nivelul de jos, ci nivelul de sus, adica cei de jos vor ceea ce au cei de sus. Cei de sus nu se pot intoarce in preistorie sau in evul mediu ca sa-i impinga de la spate pe unii pe care in mod netural nou pot evolua tocmai pentru ca acesta e motivul pentru care se gasesc la nivelul de jos.
    Prin urmare, nu poti cerere populatiilor evoluate sa involueze ca „poate” vor evolua si populatiile involuate.
    Traditiile si valorile sunt cele care diferentiaza in mod esential societatile, iar astea sunt exact cele care dau gradul/nivelul de evolutie/involutie.
    Prin urmare, singura modalitate realista pentru „cresterea gradului de integrare” nu poate fi decat aceea ca societatile cu nivele scazute de evolutie sa accepte sa fie conduse si organizate de societatile evoluate. De ce eu, cetatean german, sa fiu obligat sa-mi reduc nivelul in conditiile in care tu, cetatean italian, esti cel care aspira la nilul meu? Daca vrei sa fii ca mine si eu sa ma amestec si ma confund cu tine trebuie sa stiu ca nu ma vrei trage inapoi si ca nu-mi vei reduce nivelul de evolutie. E simplu.
    Restul e cretinism guvernamental facut cu iluzia ca alte societati decat aia pe care o conduci vor asuma consecintele felului in care ai guvernat.

    De aceea, sudul european va trebui sa renunte la traditiile si valorile pe care le are ca sa aiba acces la standardele societatii nordice. Deci, orice ruptura se va produce, in mod categoric ea va fi din cauza sudului nereformat, consumator si nechibzuit.

    • Fabula „greierele si furnica”, la nivel de tări !
      Greierii : Italia, Spania, posibil Franța, cerșesc de la statele muncitoare și chibzuite, se vaită că le-a lovit coronavirusul. Dar coronavirus este și în Germania, și în Olanda și în Suedia, doar că aceste țări au rezerve, nu deficit cronic precum „sudiștii”

    • complet de acord.
      am un comentariu scurt referitor la renuntare: termenul este divizator, si alimenteaza discursul celor interesati in dezintegrare (probabil obiectivul lor este un referendum ptr iesirea italiei din euro).
      treaba e complicata in italia si vom vedea daca premierul conte ramane un tip obscur dintr-un mare oras (firenze) sau intra in galeria de gasperi etc..
      cred ca si-a atins limitele.

  2. Daca nu doresc sa ajute, nu este nici o problema. Ne vom descurca singuri. Isi pot crea clubul celor 4 (D, A, NL, FI) Celelalte state membre, pot alege intre modelul Sud (intr-ajutorare) sau modelul Nord (fiecare pe cont propriu)
    Statutul Uniunii se poate schimba, nimic nu este imuabil. Uniunea ramane doar pentru pactul de neagresiune intre membri.

    • Iti dai seama ce succese rasunatoare ar avea Grecia, Italia si Spania ajutandu-se intre ele… Noaptea mintii.

    • Nimeni nu va obliga sa ajutati. Noi (francezii) ii vom ajuta. cu cat putem, chiar daca vom ajunge din a 6a putere mondiala, a 99a. Impreuna, vom depasi aceasta criza. Impreuna (PT, E, F, B, I, GR) suntem o imensa piata de consum si vom putea sa ne organizam intre noi. Pe modelul care a stat la originea constituirii Uniunii: intr-ajutorarea si empathia.

      Repet, nimeni nu va obliga la nimic. Nu doriti sa ajutati, nu este grav;

    • el,
      Franța nu se poate ajuta nici pe ea, pe alții nici nu poate fi vorba. Informează-te, Germania a preluat 50 de pacienți Covid 19 gravi din Franța !
      Lasă gargara, Franța stă puțin mai bine decât Italia și Spania, dar e tot în groapă. Greierașii fac gălagie, poate primesc pomană

    • @mario
      Nu este nici o gargara ci ceea ce se intampla. Acum. Italia si Spania trebuie ajutate. Imediat.
      Germania a preluat cativa bolnavi din Alsacia si cativa din Lombardia, atat.
      Nu va faceti griji pentru noi, francezii. Nu am cerut ajutorul nimanui, reusim pana una alta sa nu avem decat 3500 de decese.

      Insa ii vom ajuta pe Italieni si pe Spanioli. Si pe oricine are nevoie de ajutor. A fost greu pana am reusit sa demaram process-urile de fabricatie, insa in 2-4 saptamani, vom putea produce ventilatoare mecanice pentru noi si pentru I si E. Lafel si productia de masti (chirurgicale si FFP2, FFP3) Vom trece peste acesta criza. Impreuna si uniti.

      Cu sau fara ajutorul tarilor nordice. Cu, este mai usor. Fara, este mai greu pentru ca vom fi singurii care ajuta. Insa noi, nu vom renunta sa ajutam.

  3. De parca tarile astea avansate nu sunt pline de muncitori din sudul si estul Europei.

  4. Guvenele (mai ales cele de factura si cu tendinte iliberale) trebuiesc responsabilizate prin aceste ajutoare , nu trebuie ca ele sa isi faca de cap politic fara absolut nici un fel de cost (tot politic ). Preluarea datoriei de cate UE este posibila doar daca se modifica legislatia comunitara si statele membre se indreapta clar spre o uniune federalisita .

  5. Nu este corect si normal ca unele tari di UE sa faca datori enorme iar când se iveste ocazia a aprofita de anumite situati cum este aceasta pandemie a scapa de datoriile facute ,obligând Toata Europa a Platì datoriile lor .

    • Italia si Spania, nu au creut sa „scape” de datorii, ci ajutor. Nu sunt tari in faliment, ci tari in care situatia sanitara si umana este dezastruoasa. Tarile nordice, au refuzat ajutorul bugetar. Franta nu a refuzat si va ajuta.
      Asa ca, aveti de ales. Ajutati bugetar sau refuzati. Este extrem de simplu;

  6. Hai, luati-va popcorn si o bere, si priviti spectacolul. Urmeaza ultimul episod din Caracatita.

  7. Un lucru e clar:
    Nu se iau decizii de strategie privind Politica Comuna in criza, ce ar mai vrea mafiotii din sud, de la cei la propriu pana la cei la figurat.
    Dupa criza da tb STRATEGIE, acum ajutor maxim, dar pe barba fiecaruia sa-i fie fiecaruia dupa cum si-a asternut . .
    Ajutor stiu ca există, de ex Germania primeste bolnavi din Franta, de ex.
    Aici e fix ca poveste cu purcelusii, casa de paie, casa de lemn, casa de piatra . . ce ar mai vrea paiele sa se adaposteasca de criza sub pietre . .
    Apropo: In Germania stiti care este echivalentul lui „cățeluș cu părul cret, fura rata din cotet” . . pai asta cu purcelusii, sa faci casa din piatra.

  8. Nord (competivitate ) vs Sud (plaja / cico / vin rece ) 🙂 nu pot exista forme de comparatie … dincolo de mentalitati si toate supozitiile metafizice 🙂

    • „Odata vede nasul p..ta fetei, si anume la Botez”. Cam asa si acum: statele bogate au ajutat in 2015 Grecia dupa criza, nu se va intampla si a doua oara cu statele sudice. 🙂

  9. Si Estul, unde-i Estul in povestea asta? 😉
    Mai la est, desigur.

  10. 19 martie 2020 – Ursula von der Leyen- A Italia 11 miliardi de fonduri de la UE nefiind utilizati- ” Îi lasam pentru a fi folositi unde este nevoie,- maxima flexibilitate pentru Italia .

  11. Fix la fel au facut Tarile bogate cand cu falimentul Greciei, la criza financiara din 2008-2009, in final au ACCEPTAT restructurarea Datoriei Greciei pentru ca Grecia fiind membra a zonei Euro pierderile zonei Euro erau inimaginabile!
    Acum va fi al fel… simpla chestiune de timp…. Germania e mare si tare cu o Pproductie acre duduie si deci cu Exporturile catre restul tarilor, altfel pentru cine va produce si CUI va exporta, daca Tarile care azi cer AJUTOR se vor prabusi?!

  12. Lista tarilor din Comunitate, care sustin Italia si Spania: Franta, Belgia, Luxembourg, Portugalia, Slovenia, Irlanda, Cipru, Grecia.

  13. Divide et impera.

  14. Apelul mediului academic european este unul de bun simt , caci vizeaza in final pastrarea unitatii europene avand la baza principiul solidaritatii si intrajutorarii tuturor statelor membre pentru a depasi efectul economic si social al crizei globale pe care a adus-o raspandirea coronavirusului.Catastrofele biologice,sanitare nu sunt evenimente dorite de nicio tara membra , nu sunt provocate de autoritatile niciunei tari.SUNT evenimente de forta majora,imprevizibile si incerte,straine de independenta si vointa oamenilor.Pentru ca Uniunea Europeana sa existe in actuala forma,nedivizata ,ar trebui in aceste conditii ca bugetul european comun sa aloce sume consistente prin mecanisme de ajutorare si largirea pactului european de de stabilitate, in raport de daunele pe care le-a suferit fiecare tara pentru ca toate statele membre sa poata depasi efectele provocate de criza coronavirusului.
    Daca nu se vor face alocari proportionale si corespunzatoare din bugetul european comun pentru depasirea crizei coronavirusului, ci doar imprumuturi pe calea eurobondurilor, tarile mai grav afectate de criza coronavirusului(cum ar fi Italia ,Spania,Franta si de ce nu si Belgia), ori cele care au intrat deja in criza cu un deficit bugetar excesiv,cum e in primul rand Romania,vor ajunge sa se imprumute la bugetul comun al Uniunii Europene cu sume uriase nu pentru redresarea economica, a productiei post criza a coronovarisului, ci strict pentru acoperirea prestatiilor sociale generate de criza coronavirusului, ceea ce face teoretic posibil ca deficitul lor bugetar sa se accentueze,productia lor sa stagneze sau sa scada simtitor,dependenta lor de importuri sa fie cu mult mai mare decat cea din perioada anterioara izbucnirii pandemiei coronavirusului si da,astfel de state pot ajunge sa nu mai fie capabile sa restituie imprumuturile, sa intre pe o panta a penuriei,a saraciei, teren pentru conflicte sociale violente si orientari extremiste ,dictatoriale, care pot duce la destramarea Uniunii Europene prin divizare,la situatii de conflicte la granita razboiului,la ascensiunea unor forte obscure,nationaliste in tarile in discutie care sunt inclinate sa aserveasca tarile defavorizate intereselor unor state hegemonice non UE, cum ar fi Rusia,China si de ce nu Turcia.
    Cred ca nimeni nu ar vrea sa vada destramata cea mai puternica uniune economica europeana, caci in conditiile date pierderi ar fi destul de importante si pentru tarile mai bine pozitionate din Uniunea Europeana, precum Germania ,Olanda ori tarile nordice,care s-ar vedea lipsite de o piata de desfacere si de forta de munca,precum si de active foarte importante asigurate pana acum si de tarile mai defavorizate de criza coronavirusului din UE, precum si de pericolul constituirii unor noi aliante care ar putea sa le incetineasca ritmul de dezvoltare si sa le ameninte prin crearea unor convulsii sociale la nivelul continentului european.
    De aceea eu cred ca mediul academic din UE-teoretic credibil prin puterea intelectuala,de convingere- a sesizat pericolul si prin pozitia adoptata cere oficialilor europeni sa depaseasca momentul esuarii negocierilor din 26 martie,sa se aseze din nou la masa negocierilor si sa salveze in forma actuala aceasta Uniune Europeana,nedivizata .Pentru acest scop nobil trebuie sa se inteleaga ca este nevoie acum de un veritabil plan Marshall, pentru redresarea economica a tuturor statelor Uniunii afectate de criza coronavirusului.Altminteri eu zic ca vi vai si amar de noi.

    • Pericolul cel mai mare este sa dai bani unor guverne care nu isi asuma metodele de folosire a banilor si asupra carora nu ai posibilitatea de control , adica pe romaneste exista sansa ca banii sa nu ajunga acolo unde este necesara prezenta lor ,ba mai mult sa si submineze autoritatea europeana . Cine doreste bani trebuie sa se puna la dispozitia celor care dau banii prin folosirea sumelor controlat nu la intimplare . Scopul nobil este sa folosesti banii corect nu sa dai banii si cu -asta basta-.Destramarea UE se poate face doar politic si cei care dau banii au nevoie de garantii politice solide .

  15. *va fi.

  16. A- Germaniei sa bucurat in anilor 90 de stergerea datoriilor rezulate de unificarea. Nota de plata platita de tarilor di comunitate europeana.
    B- Pe vremea lui Schroder au primit o flexibilitate extra pact, ca atunci erau in kkt.
    C-Statele nordice sunt partase la qvasi falimentul Greciei, stiau de dopaj,dar dobanzile extrem de babane
    E- Italia e contributor net la budget UE
    D- peste o luna Romania va sta mult mai prost decat Italia, Franta,Spania ( care by the way sunt Respectiv a 7,a 6 si a 13 puteri economice a lumi, deci bogate) si vad deja acesti libertarieni, inflexibili, friedmanieni wannabees care vb de datorii (a cui?) platite de alti, facand un deep dive in economie si tratate europene si poate vor intelege mai bine despre care e subiectul discutiei

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.