Context: Autoritățile ne apără de inundații cu studii și un site fantomă de milioane de euro

În România, mor cei mai mulți cetățeni din UE din cauza inundațiilor, iar statul a cheltuit aproape șase milioane de euro pe un proiect cu un site fantomă și studii cu care să combată dezastrele. Inundațiile amenință peste jumătate de milion de români și 13% din suprafața țării, iar autoritățile mai aruncă un milion de euro într-o platformă care acum e nefuncțională. În același timp, Context.ro a aflat că, deși avea la dispoziție 340 de milioane de euro (fonduri europene), statul n-a reușit să repare digurile și barajele care opresc furia apelor.

• România se numără printre țările din UE cu cel mai mare număr de decese și cu cele mai multe locuințe deteriorate, ca urmare a inundațiilor. Aproximativ 13% din suprafața țării reprezintă zone inundabile.
• Autoritățile au tăiat cu 46 de milioane de euro investițiile din fondurile europene în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, deși mai multe documente vorbesc despre starea critică în care se află.
• Între 2014 și 2021, România a investit 15 miliarde de euro în managementul, prevenirea, atenuarea și pregătirea pentru dezastre.
• Mai mult, deși Administrația Națională Apele Române (ANAR) a identificat șase acumulări de ape care necesită intervenții de urgență, noi am reușit să identificăm doar una pentru care s-au organizat licitații.
• Ministerul Mediului: „Există proiecte care au fost ratate. La Apele Române, un exemplu concret, pe baraje, pe diguri. Acolo, mare parte din acele investiții nu sunt astăzi avansate”.

Un sistem de apărare care „nu este complet funcțional”

România a cheltuit aproape șase milioane de euro pentru studii și un site care erau menite să limiteze efectele dezastrelor naturale printr-o mai bună pregătire. Milioane de euro s-au dus pe studii și elaborarea de scenarii precum cele legate de inundații. Proiectul a fost botezat RO-Risk și a fost gestionat de Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență (IGSU).

Pentru inundațiile care au revenit în atenția publică anul acesta, proiectul prevedea analiza a 40 de scenarii de inundații, o hartă care să indice unde pot apărea viituri rapide și trei campanii de documentare în teren pentru a identifica zonele vulnerabile la inundații.

Proiectul a fost derulat în perioada 2016-2018, iar acum autoritățile doresc să reînvie o parte din el. Curtea de Conturi, în 2023, și Banca Mondială, în 2024, au constatat însă că România „are un sistem de apărare împotriva inundațiilor care nu este complet funcțional” din cauza resurselor financiare și de personal insuficiente, ceea ce a dus la „întreținerea necorespunzătoare a infrastructurii existente de apărare împotriva inundațiilor”. RO-Risk era parte din acest sistem. Mai mult, „în prezent, personalul specializat este insuficient și suprasolicitat, lucru care ar putea genera dificultăți în derularea operațiunilor legate de inundații majore”.
15 miliarde de euro să ne ferim de dezastre

RO-Risk, deși nefuncțional, e nominalizat în Strategia Națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035, aprobată în iulie 2024. Din această strategie aflăm că, în perioada 2014-2021, România a investit 15 miliarde de euro din fonduri naționale în managementul, prevenirea, atenuarea și pregătirea pentru dezastre, la care se adaugă 1,5 miliarde de euro din bani europeni. „Acestea au vizat, printre altele, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie (SAT), investiții în domeniul cunoașterii riscurilor (RO-Risk), consolidarea capabilităților de monitorizare și prognoză în agenții specializate și îmbunătățirea tehnicilor de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT)”, aflăm din document.
RO-Risk, offline de doi ani

Proiectul RO-Risk gestionat de IGSU avea ca piesă centrală o platformă online și este una dintre investițiile făcute de autoritățile române pentru gestionarea riscurilor în fața dezastrelor. Platforma, care a înghițit o sumă consistentă din proiect, este inactivă de doi ani.

Citește integral pe Context.ro