Consiliul pentru Pace al lui Trump: Ce știm despre întâlnirea inaugurală de la Washington

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză France24, via Rador: Conceput inițial pentru a organiza reconstrucția Fâșiei Gaza, Consiliul pentru Pace susținut de Donald Trump își va desfășura prima reuniune la Washington joi. Printre puținii șefi de stat prezenți se numără și Nicușor Dan. Acest eveniment extrem de politic divizează aliații SUA și alimentează acuzațiile de concurență directă cu ONU. Cine va fi prezent și ce va fi pe ordinea de zi?

O lansare diplomatică care provoacă divizare chiar înainte de prima sa întâlnire. Delegațiile țărilor care au fost de acord să se alăture Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump se întâlnesc la Washington joi, 19 februarie. Lideri și reprezentanți de rang înalt se vor reuni pentru a oficializa crearea acestui organism controversat, la o lună după semnarea cartei sale la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

De la aderarea Israelului la 11 februarie, organizația susține că 27 de state sunt „membri fondatori”, pe contul său X. Sesiunea inaugurală va avea loc la Institutul Statelor Unite pentru Pace, redenumit recent de Departamentul de stat „Institutul Donald J. Trump pentru pace”.

Inițial, Consiliul pentru Pace avea scopul de a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza, devastată de războiul declanșat după masacrele din 7 octombrie. Mandatul său a fost extins ulterior de Donald Trump pentru a include rezolvarea conflictelor armate din întreaga lume. Această nouă ambiție alimentează rezervele multor aliați occidentali, mai ales că statutul de membru permanent vine cu o taxă de intrare de un miliard de dolari. Această structură întărește criticile care consideră Consiliul o versiune „cu plată” și politizată a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Cine va fi prezent ca membru al Consiliului pentru Pace?

În acest moment, amploarea reală a participării la această întâlnire rămâne neclară. Printre membrii confirmați se numără lideri apropiați în mod deschis lui Donald Trump. Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a fost primul care și-a anunțat public prezența, încă din 7 februarie, la un miting politic. A doua zi, preşedintele argentinian, Javier Milei, și-a confirmat prezența prin intermediul șefului său de cabinet.

Prim-ministrul albanez, Edi Rama, şi-a confirmat și el participarea, distanțându-se financiar. „Albania are privilegiul de a fi stat fondator și nu va contribui financiar pentru a adera sau a rămâne ca membru permanent”, a declarat el duminică.

Sunt așteptați și mai mulți lideri asiatici. Președintele indonezian, Prabowo Subianto, șeful celei mai populate țări cu majoritate musulmană din lume, a acceptat invitația. Vietnamul a confirmat prezența liderului său, To Lam, a cărui participare la summitul din ianuarie a fost justificată de sprijinul acordat de Hanoi planului de pace pentru Gaza. De asemenea, este așteptat și prim-ministrul cambodgian, Hun Manet.

De asemenea, sunt așteptate delegații din Egipt, Turcia și Qatar. Emiratele Arabe Unite, Maroc și Bahrain s-au numărat printre primii semnatari ai cartei fondatoare din ianuarie. Aceste țări au fost, de asemenea, semnatare ale Acordurilor Abraham, care au dus la normalizarea relațiilor cu Israelul în 2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

Din partea israeliană, premierul Benjamin Netanyahu nu este așteptat să participe, potrivit Associated Press, în ciuda discuțiilor recente de la Casa Albă cu secretarul de stat, Marco Rubio. Israelul va fi însă reprezentat de ministrul său de externe, Gideon Saar, a anunțat marți biroul său.

Cine vor fi observatorii?

Mai multe țări și organizații au ales să-și mențină prezența ca observatori, în loc să se alăture organismului. Uniunea Europeană va fi reprezentată de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica, cu obiectivul declarat de a transmite poziția europeană cu privire la situația din Gaza, fără a se alătura oficial organismului.

Italia adoptă o abordare similară. După ce a exclus orice aderare din motive constituționale „insurmontabile”, Roma va fi reprezentată de ministrul său de externe, Antonio Tajani, potrivit cotidianului „La Repubblica”. Ministrul italian de externe a subliniat disponibilitatea țării sale de a contribui la instruirea forțelor de poliție din Gaza și din teritoriile palestiniene.

România va participa, de asemenea, în calitate de observator, președintele Nicușor Dan confirmându-și prezența. Grecia va fi reprezentată de ministrul adjunct de externe, Harry Theoharis. Republica Cehă și Cipru se vor număra, de asemenea, printre observatori.

Cine va lipsi?

Lista absenților va fi examinată aproape la fel de atent ca și lista participanților. Dintre cele aproximativ șaizeci de țări invitate de Donald Trump să se alăture Consiliului pentru Pace, un număr semnificativ au refuzat invitația sau au ales să nu răspundă.

Aproximativ zece state au refuzat în mod explicit să se alăture și nu se așteaptă să participe la reuniunea inaugurală, cu excepția unei schimbări de opinie de ultim moment în calitate de observatori. Franța a anunțat încă din 19 ianuarie că nu va da un răspuns favorabil în această etapă. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a justificat această poziție subliniind incompatibilitatea Consiliului cu angajamentele Parisului în cadrul ONU.

Spania, Polonia, Croația, Noua Zeelandă și Norvegia au refuzat, de asemenea, invitația. Alte state europene au indicat că ar lua în considerare participarea doar dacă ar fi modificată carta fondatoare.

Pe lângă aceste refuzuri, a existat tăcere. Mai multe țări invitate nu au răspuns niciodată oficial și, prin urmare, se așteaptă să fie absente joi. Acesta este cazul Braziliei sub Luiz Inácio Lula da Silva, care îl acuză pe Donald Trump că vrea să se poziționeze drept „stăpânul” unei „noi ONU”. Președintele brazilian pledează pentru un Consiliu de Securitate strict limitat la Gaza și care să includă „un loc pentru Palestina”.

O altă absență notabilă: cea a Canadei. Temperamentalul ocupant al Casei Albe și-a retras invitația adresată premierului Mark Carney, după ce acesta din urmă a răspuns public atacurilor lui Donald Trump, afirmând că Canada „nu există datorită Statelor Unite”.

Cine conduce Consiliul pentru Pace?

Consiliul pentru Pace se bazează pe o structură de guvernare foarte strictă, centrată în jurul lui Donald Trump. Președintele SUA îl conduce, înconjurat de un comitet executiv compus din Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff și fostul prim-ministru britanic Tony Blair. Din comitet mai fac parte Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, miliardarul american Marc Rowan  (CEO şi cofondator al Apollo Global Management) și Robert Gabriel, consilier adjunct pentru securitate națională.

Pe 21 ianuarie, Donald Trump a recunoscut natura controversată a acestor numiri. „Am persoane controversate. Dar sunt oameni care își fac treaba. Sunt oameni care au o influență considerabilă”, a spus el.

Carta prevede că statele membre votează propunerile depuse, care trebuie apoi aprobate de președintele Consiliului.

Pe teren, Consiliul va supraveghea activitățile Comitetului Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), responsabil de gestionarea logistică a teritoriului palestinian. Compus din cincisprezece palestinieni, comitetul este condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct al Planificării. Mandatul său exclude orice responsabilitate politică.

Pentru a asigura coordonarea dintre diferitele organisme, fostul ministru de externe bulgar și diplomat ONU Nikolai Mladenov a fost numit Înalt Reprezentant pentru Gaza, însărcinat cu asigurarea legăturii între Consiliul Executiv și NCAG.

Ce este pe ordinea de zi?

Sunt așteptate mai multe anunțuri. Potrivit lui Donald Trump, statele membre urmează să oficializeze un angajament de peste 5 miliarde de dolari (4,22 miliarde de euro) pentru reconstrucție și ajutor umanitar în Gaza, a anunțat el duminică pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Într-un interviu acordat publicației „New York Post”, Donald Trump a clarificat că aceste 5 miliarde de dolari ar fi doar un „avans” dintr-un total de 70 de miliarde de dolari în proiecte aprobate de Consiliul său pentru Pace. Obiectivul declarat: transformarea Fâșiei Gaza într-un centru economic regional, pe care președintele american l-a comparat cu Dubai sau Doha.

Consiliul pentru Pace intenționează, de asemenea, să desfășoare „mii de oameni” în cadrul unei „forțe internaționale de stabilizare” și a forțelor de poliție locale, menite să garanteze „securitatea și pacea locuitorilor din Gaza”, conform cuvintelor folosite de președintele SUA pe Truth Social.

Persistă o serie de necunoscute majore. Nu au fost publicate detalii cu privire la țările contribuitoare, nici componența exactă a forței de stabilizare. În acest stadiu, un singur angajament concret a fost făcut public: Indonezia a anunțat că până la 8.000 de soldați ar putea fi gata până la sfârșitul lunii iunie pentru o posibilă desfășurare în Gaza, ca parte a unei misiuni umanitare și de menținere a păcii.

În ce context are loc această întâlnire?

Această întâlnire inaugurală are loc în contextul în care administrația americană încearcă să lanseze a doua fază a planului promovat de Donald Trump pentru a pune capăt definitiv războiului din Fâșia Gaza. Anunțată la mijlocul lunii ianuarie, această nouă etapă a armistițiului se luptă să se materializeze pe teren.

Armata israeliană controlează încă mai mult de jumătate din teritoriu, în timp ce Israelul și Hamas – care refuză categoric să depună armele în condițiile cerute de Israel – se acuză reciproc zilnic de încălcarea armistițiului. În acest climat, mișcarea islamistă s-a adresat direct Consiliului pentru Pace. Marți, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Hazem Qassem, Hamas a îndemnat membrii organismului să ia măsuri pentru a forța „ocupația israeliană să pună capăt încălcărilor sale”, în timp ce, potrivit Hamas, „războiul generator de genocid continuă”. De la intrarea în vigoare a armistițiului în octombrie, 601 palestinieni au fost uciși, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

În acest context, Consiliul pentru Pace, conceput inițial ca un instrument axat pe Gaza, și-a extins domeniului de aplicare. Susținută în noiembrie de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU propusă de Washington, inițiativa se prezintă acum ca un „organism orientat spre acțiune” capabil să intervină în alte conflicte globale.

Această schimbare a fost îmbrățișată de administrația americană. La Conferința de Securitate de la München, secretarul de stat, Marco Rubio, a declarat că ONU nu a jucat „practic niciun rol” în rezolvarea conflictelor, solicitând o reformă a instituțiilor globale. Președintele american însuși a lăudat „potențialul nelimitat” al acestui nou organism pe Truth Social.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu