Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% în ultimii 200 de ani, începând din 1800, potrivit unui studiu realizat de profesorul Miles Richardson de la Universitatea din Derby și citat de The Guardian. Cercetarea arată că această scădere este aproape perfect corelată cu dispariția cuvintelor legate de natură din limbajul cotidian și din cărți – termeni precum „râu”, „mușchi” sau „floare” fiind tot mai rar întâlniți. Este un indiciu, potrivit lui, că relația oamenilor cu mediul natural nu doar că se diminuează, ci devine mai abstractă.
Printre principalele cauze identificate ale reducerii ieșirilor în natură se numără urbanizarea accelerată, reducerea biodiversității în zonele locuite și, poate cel mai important, faptul că legătura cu natura nu mai este transmisă între generații. Copiii cresc tot mai departe de experiențele directe în natură, iar părinții, la rândul lor, sunt mai puțin conectați la mediul natural decât generațiile anterioare, spune cercetarea. Astfel, se creează un cerc vicios în care fiecare generație pierde mai mult din această relație considerată esențială.
Modelările computerizate indică faptul că, în absența unor schimbări, acest declin ar putea continua. Cercetătorii avertizează asupra riscului unei „extincții a experienței”, situația în care oamenii nu mai au contact direct cu natura și, implicit, nu mai dezvoltă atașament față de aceasta. Studiul indică necesitatea unor intervenții precum extinderea spațiilor verzi urbane și creșterea biodiversității în orașe, introducerea copiilor în natură încă de la vârste fragede și politici publice pe termen lung care să susțină reconectarea cu mediul natural.
Cu toate acestea, rezultatele sugerează că schimbările trebuie să fie mult mai ample decât se credea inițial. De exemplu, o creștere cu 30% a spațiilor verzi într-un oraș, deși semnificativă, ar putea fi insuficientă pentru a inversa tendința.
Dincolo de intervențiile sistemice, Louis De Jaeger, peisagist din Belgia, realizator de film, autor și susținător al agriculturii regenerative, propune o interpretare diferită. Relația cu natura reflectă, în esență, relația pe care oamenii o au cu ei înșiși.
„Modul în care tratăm planeta este o reflecție a relației pe care o avem cu noi înșine și cu natura”, susține acesta.
Potrivit lui, nu putem vorbi despre protejarea mediului fără a analiza stilul de viață al indivizilor. O societate caracterizată de stres, dezechilibru, alimentație nesănătoasă și deconectare emoțională va reproduce aceleași tipare în raport cu mediul înconjurător.
În acest context, soluțiile nu sunt doar tehnice sau politice, ci și personale. Reconectarea cu natura poate începe prin gesturi simple: petrecerea zilnică a timpului în natură, chiar și pentru perioade scurte, adoptarea unui stil de viață mai echilibrat și conștientizarea relației dintre sănătatea personală și mediul înconjurător.
Aceste practici pot contribui la o schimbare de perspectivă, spune Jaeger, într-o postare pe Facebook, în care natura nu mai este percepută ca un decor, ci ca un element fundamental al vieții.
Jaeger este implicat într-o inițiativă de regenerare a 550 de milioane de hectare de teren, cu scopul de a reduce temperatura globală cu 2°C, de a salva biodiversitatea, de a combate foametea și de a contribui la stabilitatea globală – scurt interviu G4Media despre proiectul său.