De ce canicula nu mai este doar un disconfort. Ce spun cele mai noi studii despre cum ne putem proteja sănătatea în timpul valurilor de căldură

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe fondul schimbărilor climatice, valurile de căldură devin o amenințare pentru sănătatea publică. Canicula era privită, în trecut, mai mult ca un episod neplăcut al verii, însă literatura științifică din ultimii ani o descrie drept fenomenul meteorologic cu cel mai mare impact letal la nivel mondial. Peste jumătate de milion de oameni mor anual din cauze asociate temperaturilor extreme, iar Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid.

Un material informativ realizat de cercetătorii Dr. Valentin-Veron Toma, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, și Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în meteorologie și climatologie, sintetizează concluzii ale studiilor publicate în ultimul deceniu pe acest subiect și le transformă într-un ghid practic destinat publicului larg. La finalul articolului puteți consulta un infografic care sintetizează principalele recomandări pentru protecția în timpul caniculei.

Căldura extremă, un risc major pentru sănătate

Autorii arată că schimbările climatice au modificat fundamental profilul valurilor de căldură: acestea sunt mai frecvente, durează mai mult și ating temperaturi mai ridicate decât în trecut. În acest context, România nu face excepție, confruntându-se tot mai des cu perioade de caniculă severă. Dincolo de disconfort, temperaturile ridicate afectează mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și pot conduce la epuizare termică sau chiar la insolație, o urgență medicală cu potențial letal.

Cine este cel mai vulnerabil

Literatura de specialitate identifică mai multe categorii cu risc crescut:

• persoanele de peste 65 de ani;
• copiii foarte mici, în special sub doi ani;
• femeile însărcinate;
• persoanele cu boli cardiovasculare, respiratorii sau alte afecțiuni cronice;
• persoanele cu tulburări psihice;
• cei care urmează anumite tratamente medicamentoase;
• persoanele cu tulburări legate de consumul de substanțe.

În același timp, cercetătorii precizează că nici adulții tineri și sănătoși nu sunt protejați dacă desfășoară activități fizice intense în soare, lucrează în aer liber sau participă la activități de anduranță.

Cum răspunde organismul la temperaturile extreme

Temperatura normală a corpului este menținută în jurul valorii de 37°C. Pe măsură ce aceasta crește spre 37–37,5°C, organismul începe să activeze mecanismele de răcire, precum transpirația și creșterea fluxului sanguin către piele.

Dacă aceste mecanisme nu mai reușesc să compenseze căldura acumulată, apare stresul termic. Odată cu depășirea pragului de aproximativ 39°C, riscul medical crește rapid, iar simptomele pot include:

• amețeală;
• vărsături repetate;
• dureri puternice de cap;
• confuzie;
• pierderea cunoștinței;
• convulsii.

În cazul insolației, pielea poate deveni fierbinte și uscată, transpirația poate lipsi, iar persoana poate intra în comă. În aceste situații este necesar apelul imediat la 112 și începerea răcirii active a corpului până la sosirea echipajelor medicale.

Deshidratarea dublează pericolul

Unul dintre mesajele centrale ale articolului semnat de cercetători este că deshidratarea amplifică efectele temperaturilor extreme.

Specialiștii recomandă consumul regulat de apă chiar înainte de apariția senzației de sete. Pentru populația generală este indicat aproximativ un pahar de apă pe oră în perioadele caniculare, iar în timpul efortului fizic hidratarea trebuie făcută mai frecvent, aproximativ la fiecare 15 minute. Persoanele în vârstă ar trebui să consume minimum 1,7 litri de lichide pe zi, în cantități mici și repetate. În cazul în care transpirația este abundentă și prelungită, trebuie inclus și sodiu (băuturi pentru sportivi sau alimente sărate).

Ce funcționează cu adevărat împotriva caniculei

Pe baza celor mai recente studii publicate în reviste precum New England Journal of Medicine, JAMA Network Open sau American Journal of Industrial Medicine, autorii recomandă o serie de măsuri simple, dar validate științific:

• evitarea expunerii la soare în orele cele mai fierbinți
• cumpărăturile se fac după ora 18:00;
• staționarea în mașina parcată la soare trebuie evitată cu orice preț;
• mutarea activităților sportive dimineața sau seara;
• pauze regulate la fiecare 30 de minute, la răcoare, pentru persoanele care lucrează în aer liber;
• purtarea hainelor lejere, deschise la culoare;
• utilizarea pălăriei și a ochelarilor de soare;
• aplicarea cremelor cu factor de protecție SPF 30–50 (UVA+UVB);
• răcirea corpului prin dușuri reci, prosoape ude sau aplicarea gheții pe ceafă și la subraț – dacă temperatura corpului trece peste limita de siguranță de 38°C;
• folosirea ventilatoarelor în condiții controlate, în special dimineața și seara, la fereastră; îndreptarea lui către persoanele care au hainele sau pielea umezite produce o răcire care poate reprezenta un ajutor semnificativ în cazuri de supraîncălzire.
• consumul de alimente bogate în apă, precum fructele, legumele și salate reci, bogate în apă, mese mici și dese în loc de unele copioase.

Autorii recomandă, totodată, limitarea consumului de alcool și băuturi foarte dulci, care favorizează deshidratarea și pot agrava stresul termic.

De ce este importantă comunicarea acestor informații

Potrivit autorilor, în ultimul deceniu au fost publicate numeroase cercetări privind efectele temperaturilor extreme asupra sănătății și măsurile eficiente de prevenție. Totuși, majoritatea au fost destinate mediului academic sau factorilor de decizie, iar informațiile au ajuns mai greu la populația generală.

Materialul își propune tocmai să traducă dovezile științifice într-un limbaj accesibil și să ofere recomandări bazate pe studii, nu doar pe sfaturi generale. În contextul în care schimbările climatice fac ca valurile de căldură să devină din ce în ce mai frecvente, autorii susțin că adaptarea populației și educația privind riscurile căldurii extreme trebuie să devină o componentă esențială a politicilor de sănătate publică.

*Articolul complet semnat de cercetătorii Dr. Valentin-Veron Toma și Dr. Bogdan Antonescu în publicația Infoclima.

Context

Cele mai recente date privind impactul caniculei asupra sănătății, publicate într-o analiză semnată de cercetătorii Bogdan Antonescu, Dragoș Ene și Luminița Mărmureanu, arată o estimare de aproape 5.000 de români (4.968) care au murit în vara anului 2024 din cauza efectelor temperaturilor extreme. Autorii descriu valurile de căldură drept un „ucigaș tăcut”, deoarece în certificatele de deces cauza nu este trecută aproape niciodată drept „caniculă”, ci apare sub forma unor afecțiuni precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența respiratorie.

Infografic cu principalele recomandări pentru protecția în timpul caniculei, inclusiv simptomele stresului termic și ale insolației, măsurile de prim ajutor și sfaturi privind hidratarea și răcirea organismului. Sursa: InfoClima.ro / Pactul Climatic European.