Comisia Europeană a finalizat propunerea ce vizează bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un al doilea pachet de şapte propuneri sectoriale care completează cadrul pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, transmite Agerpres.

Aceste acte juridice completează propunerea privind CFM 2028-2034 şi acoperă următoarele domenii: programul privind piaţa unică şi vămile; programul „Justiţie”; programul Euratom pentru cercetare şi formare; instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară şi dezafectare; programul de asistenţă pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania; decizia privind asocierea peste mări şi programul Pericles V.

Astfel, programul „Piaţa unică şi vamă” va aduce beneficii cetăţenilor şi întreprinderilor, stimulând finalizarea pieţei unice a UE, eliminând barierele transfrontaliere şi transnaţionale şi încurajând cooperarea între administraţiile naţionale. Aceasta va asigura o protecţie mai puternică a consumatorilor, va stimula măsurile de standardizare şi va reduce sarcina administrativă în domeniile vamal, fiscal şi antifraudă.

Programul va acoperi, de asemenea, dezvoltarea, producerea şi difuzarea de statistici europene oficiale, care sunt esenţiale pentru fundamentarea politicilor UE şi sunt esenţiale pentru un proces decizional bazat pe date concrete. Cu o finanţare de 6,2 miliarde de euro (dublu faţă de actualul buget pe termen lung al UE), programul privind piaţa unică şi vămile consolidat va combina mai multe programe de sine stătătoare anterioare (Programul privind piaţa unică, Programul privind vămile, Instrumentul pentru echipamente de control vamal, Fiscalis şi Programul Uniunii de luptă antifraudă) într-o singură strategie coerentă care ar trebui să menţină securitatea economică a UE.

De asemenea, programul „Justiţie”, în valoare de aproape 800 de milioane de euro, va continua să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă şi penală, formarea judiciară şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toţi cetăţenii şi toate întreprinderile. Acesta va sprijini, de asemenea, digitalizarea sistemelor judiciare şi va promova în continuare independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar. Cetăţenii şi întreprinderile europene vor beneficia de un spaţiu european de justiţie mai eficient, mai favorabil incluziunii, mai rezilient şi mai digitalizat, bazat pe statul de drept, pe recunoaşterea reciprocă şi pe încrederea reciprocă.

Programul pentru cercetare şi formare al Euratom va beneficia de 6,7 miliarde de euro pe durata programului până în 2032. Cu toate acestea, suma propusă pentru întregul viitor cadru financiar multianual va fi de 9,8 miliarde euro, se menţionează în comunicat. Acest lucru va îmbunătăţi şi va sprijini siguranţa, securitatea şi garanţiile nucleare, radioprotecţia, gestionarea deşeurilor radioactive, aplicaţiile neenergetice ale ştiinţei nucleare, cum ar fi în domeniul asistenţei medicale, şi va menţine competenţele critice pe care sectorul nuclear trebuie să le dezvolte.

„Aceasta va contribui la transformarea energiei de fuziune într-o sursă de energie viabilă, stimulând dezvoltarea industriei şi inovarea în UE. Mai mult de jumătate din buget reprezintă contribuţia UE la ITER, cel mai ambiţios proiect de fuziune din lume. Scopul său este de a dovedi fezabilitatea ştiinţifică şi tehnică a fuziunii ca o sursă de energie pe scară largă şi fără carbon, bazată pe acelaşi principiu care alimentează Soarele nostru şi alte stele”, transmite CE.

Pentru a îmbunătăţi în continuare securitatea nucleară în Europa şi în ţările terţe, un nou Instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară şi dezafectare, cu un buget de aproape 1 miliard de euro, va fuziona Instrumentul existent pentru cooperarea în materie de securitate nucleară şi Programul de dezafectare. În plus, programul Ignalina va fi continuat în următorul CFM. Aceasta va sprijini Lituania în punerea în aplicare a dezafectării centralei nucleare de la Ignalina, contribuind astfel la securitatea nucleară, la sănătatea lucrătorilor şi a publicului larg şi la prevenirea degradării mediului.

Totodată, sprijinul pentru cele treisprezece ţări şi teritorii de peste mări (TTPM), inclusiv Groenlanda, va continua să fie acoperit de un instrument separat şi consolidat în cadrul următorului CFM, cu o alocare de aproape 1 miliard de euro. TTPM au o importanţă geopolitică şi strategică deosebită pentru UE, deoarece joacă un rol vital ca avanposturi critice ale Uniunii în zonele lor geografice.

În cele din urmă, programul Pericles V va continua să continue lupta împotriva falsificării monedei euro. În calitate de monedă unică a zonei euro, euro reprezintă un interes european fundamental.

„Programul Pericles V va contribui la prevenirea şi combaterea contrafacerii şi a fraudei legate de contrafacere, adaptându-se în acelaşi timp la ameninţările noi şi în continuă evoluţie, consolidând astfel încrederea cetăţenilor şi a întreprinderilor în integritatea monedei euro”, se mai arată în comunicatul executivului comunitar.

Prin aceste acte juridice, Comisia îşi finalizează propunerea privind următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, care se ridică la aproape 2.000 de miliarde euro în preţuri curente (sau 1,26% din venitul naţional brut al UE în medie între 2028 şi 2034).

„Prin pachetul de astăzi, finalizăm o propunere de buget care reflectă priorităţile Europei pentru următorul deceniu. Acesta oferă Uniunii mijloacele de a investi în competitivitate, rezilienţă şi securitate şi de a sprijini o Europă mai independentă şi mai prosperă în anii următori. Aşteptăm cu interes să discutăm propunerile noastre cu Parlamentul European şi cu Consiliul”, a declarat comisarul pentru buget, luptă antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin.

Viitorul buget pe termen lung al UE va fi discutat de statele membre în cadrul Consiliului, hotărând în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European pentru CFM. Normele privind sistemul de resurse proprii sunt stabilite periodic într-o decizie a Consiliului adoptată în unanimitate şi aprobată de fiecare stat membru în conformitate cu procedurile lor naţionale. Propunerile sectoriale fac obiectul procedurii legislative ordinare sau al unor proceduri specifice de adoptare, în funcţie de temeiul juridic.