G4Media.ro

Cine sunt potențialii candidați pentru funcția de cancelar al Germaniei după ce…

Cine sunt potențialii candidați pentru funcția de cancelar al Germaniei după ce urmașa lui Merkel s-a retras din cursă. Patru nume avansate de presa germană

Publicația germană Focus avansează patru nume de posibili candidați la funcția de cancelar al Germaniei după ce Annegret Kramp-Karrenbauer, considerată urmașa Angelei Merkel în politica germană, a anunțat luni că demisionează de la șefia partidului CDU și că nu va candida pentru postul de cancelar.

Primul nume avansat de Focus este Friedrich Merz, om politic în vârstă de 64 de ani, avocat de profesie. Provenit din regiunea Sauerland, Merz a condus între 2000 și 2002 grupul parlmentar al CDU, pe atunci în opoziție. În 2009, Merz a renunțat la cariera parlamentară după ani de disensiuni cu Angela Merkel, pe atunci liderul partidului și s-a concentrat pe avocatură. A revenit în mod spectaculos în politică în vara lui 2018, când și-a anunțat candidatura la conducerea formațiunii. A pierdut atunci la limită în fața lui Annegret Kramp Karrenbauer. De atunci însă a fost prezent politic și trece drept reprezentantul aripii conservatoare din CDU.

Sursa Foto: Facebook/ Friedrich Merz

Armin Laschet este al doilea nume de posibil candidat la funcția de cancelar avansat de revista Focus. Majoritatea comentatorilor de la radioul public german îl consideră pe Laschet drept favorit pentru funcția de cancelar. Este prim ministru al landului Renania de Nord – Westphalia din 2017. A fost ales în 2008 în biroul de conducere al CDU. Laschet este unul din cei cinci adjuncți ai președintelui CDU. A studiat dreptul și științe politice la Munchen. Este unul dintre susținătorii ideii de dialog cu minoritatea musulmană, dar este văzut drept un adversar al căsătoriilor între persoane de același sex. S-a pronunțat mereu drept un susținător al menținerii marii coaliții între stânga și dreapta. Este considerat ca făcând parte din aripa liberală din CDU.

Sursa: Facebook/ ARmin Laschet

Al treilea nume avansat drept posibil candidat este Jens Spahn, născut în 1980, care deține poziția de ministru al sănătății din martie 2018. În calitate de cel mai tânăr ministru în cabinetul Merkel IV, Spahn a candidat anul trecut la funcția de președinte al formațiunii, dar a fost devansat de Friedrich Merz și de Annegret Kramp – Karrenbauger.

În fine, Markus Söder este al patrulea nume vehiculat de publicația germană. Politicianul, membru CSU, este prim ministrul landului Bavaria din martie 2018 și este membru al parlamentului bavarez din 1994. În trecut, Söder a mai ocupat funcția de ministru pentru mediu și sănătate în statul Bavaria.

Și publicația Der Spiegel se întreabă: ”Merz? Laschet? Spahn? Sau poate cineva care nu este pe lista scurtă și are curaj să facă un pas în față.”

Context

Annegret Kramp-Karrenbauer a anunțat luni că demisionează de la șefia partidului CDU și că nu va candida pentru postul de cancelar, transmite Deutsche Welle.

Anunțul lui Annegret Kramp-Karrenbauer i-a luat prin surprindere pe liderii partidului de guvernământ, potrivit sursei citate.

Kramp-Karrenbauer (57 de ani) fusese aleasă chiar de Merkel ca succesoare la șefia partidului în 2018 și avea sprijinul actualei cancelare pentru a candida în 2021 în alegerilee generale din 2021.

Cunoscută drept AKK, șefa demisionară a CDU a avut de înfruntat o serie de scandaluri care au zdruncinat credibilitatea partidului. Ultimul dintre ele – sprijinul dat de CDU unui candidat din landul Turingia care era sprijinit și de partidul extremist AfD.

Kramp-Karrenbauer va rămâne însă ministru al Apărării în guvernul federal condus de Merkel, potrivit Der Spiegel.

Presa germană anunță că prin anunțul surprinzător de astăzi se deschide lupta internă în CDU pentru conducerea partidului. În cursă ar putea intra Friedrich Merz și Jens Spahn, lideri interni ai CDU.

Premierul landului Turingia, liberalul Thomas Kemmerich, numit săptămâna trecută în urma unei alianţe foarte controversate cu extrema dreaptă, şi-a anunţat sâmbătă demisia după scandalul declanşat de alegerea sa cu ajutorul voturilor aleşilor extremei drepte, alături de care au votat cei ai propriului partid şi conservatorii, relatează Agerpres.

A fost pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei când un partid de extremă dreapta a ajuns într-o alianţă cu formaţiunile tradiţionale, a căror politică este să evite cu orice preţ colaborarea cu astfel de partide atât la nivel naţional cât şi regional.

Obţinând voturile propriul partid liberal FDP, ale Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi ale partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Thomas Kemmerich l-a depăşit cu numai un vot pe actualul ministru-preşedinte al landului Turingia, Bodo Ramelow, membru al stângii radicale Die Linke şi susţinut de Partidul Social-Democrat (SPD) şi de Verzi.

Sursa: Colaj G4Media/ Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Laschet va castiga cu siguranta, deoarece se arata deschis dialogului cu musulmanii, continuand astfel politicile lui Merkel si punand si mai mult umarul la demolarea UE.

    • Ce s-ar mai bucura ei, extremiștii ”conservați” de ”demolarea UE”, atât de mult, că tot fac previziuni mai ceva ca baba Vanga. De vreo 5 ani și tot nimic. Normal, din moment ce habar n-au pe ce lume se află și încotro merge lumea asta. Nicio problemă, luăm și scorburile cu noi, cu ce ne-am mai distra?

  2. Va deveni cancelar cel care a demonstrat capacitate de a:
    1. reduce birocratia de stat,
    2. mentine preturile scazute la mancare (cele la anvelope pot sa creasca, e ok 🙂 …), si
    3. implica Germania la varful politicii mondiale, mai tare decat pana acum (in mod ideal ignorand Franta si presedintii ei vazuti drept pretentiosi si neseriosi, eventual luandu-i peste picior).

    • Cu excepția lui Sarkozy, președinții Franței mi s-au părut decenți. Macron face o treabă ok cu desființarea privilegiilor din sistemul de pensii

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.