China continuă să aprovizioneze fabricile de drone din Iran și Rusia, în ciuda sancțiunilor impuse de SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

China continuă să alimenteze producția de drone din Iran și Rusia, în pofida sancțiunilor impuse de Statele Unite, pe fondul unei piețe în expansiune pentru componente cu dublă utilizare, relatează Wall Street Journal.

Pe 5 martie, în timp ce forțele americane și israeliene atacau ținte iraniene, iar Teheranul riposta împotriva Israelului și a unor state din Golf, o companie chineză a transmis un mesaj de susținere către parteneri iranieni și s-a oferit să furnizeze motoare utilizate la drone de atac.

Firma, Xiamen Victory Technology, promova motoare de tip Limbach L550, interzise la export către Iran și Rusia, și chiar afișa pe site-ul său imagini cu drone de tip Shahed, cunoscute pentru utilizarea lor pe frontul din Ucraina.

Cazul ilustrează dificultățile Washingtonului în a limita fluxul de bunuri „dual-use”, adică produse care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.

Datele vamale arată că firme chineze trimit în mod constant componente precum motoare, cipuri, cabluri de fibră optică sau giroscoape către Rusia și Iran.

Dacă în trecut unele transporturi erau mascate pentru a evita sancțiunile, oficiali și analiști spun că, în multe situații, aceste practici nici nu mai sunt necesare.

Spre deosebire de armele clasice de distrugere în masă, dronele sunt construite în mare parte din componente comerciale, ușor de procurat și dificil de urmărit.

În acest context, China joacă un rol cheie: inițial ca punct de tranzit pentru tehnologii occidentale, iar tot mai des ca furnizor direct, prin intermediul unor companii mici, mai puțin expuse sancțiunilor.

Un e-mail al Victory Technology a ajuns accidental la organizația Iran Watch, care monitorizează proliferarea armelor, și ulterior la presa americană.

Cercetătorii spun că oferta de vânzare a motoarelor interzise a fost făcută în mod deschis. Reprezentantul firmei a susținut însă că nu au existat livrări către Iran sau Rusia și că mesajele au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Dronele Shahed, una dintre principalele arme utilizate de Iran, reprezintă o preocupare majoră pentru SUA. Acestea pot parcurge distanțe de până la aproximativ 1.600 de kilometri și sunt semnificativ mai ieftine decât rachetele de croazieră.

Analizele arată că versiunile inițiale foloseau componente occidentale, ajunse în Iran prin rețele comerciale din China și Hong Kong, deseori prin intermediul unor companii-paravan.

Deși Washingtonul a sancționat în mod repetat astfel de rețele, acestea sunt rapid înlocuite. Foști oficiali americani acuză autoritățile chineze că tolerează fenomenul, în timp ce Beijingul susține că respectă regulile internaționale privind exporturile sensibile.

În paralel, Rusia și Iranul par să se bazeze tot mai mult pe componente produse direct în China. Organizații independente au observat o creștere a utilizării pieselor chinezești în dronele analizate pe câmpul de luptă.

Datele comerciale indică și creșteri semnificative ale exporturilor de cabluri de fibră optică și baterii litiu-ion către Rusia, în special după momente-cheie din conflictul din Ucraina.

Fenomenul este alimentat și de companii chineze mici, care profită de cererea crescută generată de război și operează în afara sistemului financiar dominat de dolar, reducând impactul sancțiunilor americane.

În aceste condiții, strategia SUA s-a extins dincolo de blocarea componentelor, vizând inclusiv reducerea veniturilor Iranului, în special din exporturile de petrol.

Oficialii americani recunosc însă că oprirea completă a fluxurilor comerciale este imposibilă, iar obiectivul realist este creșterea costurilor pentru adversari.

O parte a acestei strategii presupune forțarea utilizării unor componente de calitate mai scăzută. Există deja indicii că unele drone au eșuat în misiuni, însă rămâne de văzut în ce măsură cantitatea, mai multe drone, chiar mai puțin fiabile, compensează lipsa de performanță.