Beata Javorcik, economist-șef al BERD: „Țările Europei de Est au îmbătrânit înainte de a se îmbogăți” / ”Politicile menite să stimuleze natalitatea nu funcționează. Guvernele pot atrage lucrători imigranți” / ”Ar fi necesar un aflux anual echivalent cu aproximativ 1% din populația actuală”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare amintește, într-un interviu acordat publicației Le Monde, că prețurile energiei sunt în prezent de cinci ori mai mari în Europa decât în Statele Unite, ceea ce nu se întâmpla în urmă cu șase ani, relatează Agenția de presă Rador.

Șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu a afectat Europa mai sever decât Statele Unite, apreciază poloneza Beata Javorcik, economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Înființată în 1991 pentru a sprijini țările fostului bloc sovietic, instituția și-a extins ulterior aria de activitate, inclusiv asupra unei părți a Asiei Centrale. În noile sale prognoze, publicate la 3 iunie, BERD estimează pentru 2026 o creștere economică de 3,1% în ansamblul celor 41 de state pe care le monitorizează, față de 3,4% în 2025.

Le Monde: Cum au traversat țările acoperite de instituția dumneavoastră șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu?

Beata Javorcik: În 2020, prețurile gazelor naturale erau aproximativ aceleași în Europa și în Statele Unite. Astăzi, ele sunt de cinci ori mai mari pe continentul european, ca urmare, mai întâi, a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, care a obligat statele europene să găsească alternative la gazul rusesc, apoi ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Este o diferență majoră care afectează competitivitatea Europei, chiar dacă ea este mai redusă decât în vârful crizei din 2022, datorită dezvoltării energiilor regenerabile în mai multe state. Consecințele sunt deosebit de severe pentru industriile mari consumatoare de energie, a căror producție a început să scadă în 2022–2023 și s-a stabilizat ulterior la un nivel mult inferior celui din 2020.

Le Monde: A afectat războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump creșterea economică a statelor monitorizate de BERD?

Beata Javorcik: Nu am observat schimbări majore în exporturile lor către Statele Unite, o piață care, pentru majoritatea acestor țări, rămâne relativ puțin importantă din cauza distanței geografice. Totuși, în iunie, administrația americană a anunțat noi taxe vamale legate de utilizarea muncii forțate și desfășoară investigații care ar putea conduce la tarife și mai ridicate. Prin urmare, nu am putut încă evalua toate consecințele acestor măsuri și nici nu știm dacă noile taxe vor fi într-adevăr aplicate.

Le Monde: Cum rezistă aceste state concurenței chineze?

Beata Javorcik: În ultimul deceniu, China a început să exporte treptat aceleași categorii de produse ca Europa Occidentală și Europa emergentă. În același timp, structura importurilor sale s-a îndepărtat de tipurile de bunuri exportate de statele europene. Cu alte cuvinte, pentru țările exportatoare de produse manufacturate, China este din ce în ce mai mult un concurent și din ce în ce mai puțin o piață de desfacere.

Mai există un aspect important. Dintre cele 2.000 de companii din lume care investesc cel mai mult în cercetare și dezvoltare (R&D), o treime sunt americane, un sfert sunt chineze și numai o cincime sunt europene. În urmă cu douăzeci de ani, Europa reprezenta o treime din total, iar China doar 5%. Investițiile europene în cercetare și dezvoltare s-au prăbușit, deși tocmai acestea sunt esențiale pentru consolidarea competitivității pe termen lung.

Problema este că perspectiva pe termen lung reprezintă o provocare pentru liderii politici, constrânși să ofere rezultate rapide. În China, dimpotrivă, planificarea pe mai mulți ani este mult mai ușor de realizat. Totuși, Europa are o oportunitate dacă își va majora investițiile în cercetare și dezvoltare din domeniul apărării, deoarece acestea ar putea genera un nou val de inovație.

Le Monde: Nu este paradoxal ca Europa, construită pe idealul păcii, să mizeze pe apărare pentru relansarea industriei sale?

Beata Javorcik: Trebuie să investim tocmai pentru a descuraja orice posibilă agresiune. În plus, orientarea către producția de echipamente de apărare ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru țările foarte dependente de industria auto, atât din perspectiva exporturilor, cât și a ocupării forței de muncă, cum este Slovacia.

Vor trebui însă clarificate mai multe aspecte. Ce înțelegem prin apărare? Doar armate și armament sau securitate într-un sens mai larg – reziliență, infrastructuri reziliente, securitate cibernetică, securitate energetică și energii regenerabile? Cât de rapid dorim aceste echipamente: să le producem noi înșine sau să le importăm? Și, mai ales, care vor fi sistemele de apărare ale viitorului? Aici intervine cercetarea și dezvoltarea, domenii asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru creșterea economică viitoare.

Le Monde: Raportul dumneavoastră precedent menționa și declinul demografic drept una dintre marile provocări ale regiunilor pe care le urmăriți…

Beata Javorcik: Țările Europei de Est au îmbătrânit înainte de a se îmbogăți. În medie, populația lor are aproximativ aceeași vârstă ca cea din economiile dezvoltate, dar venitul pe cap de locuitor reprezintă doar o treime din cel al acestora. Dacă populația activă se reduce mai rapid decât populația totală, partea de venit care revine fiecărei persoane se diminuează inevitabil.

Le Monde: Ce pot face statele în această situație?

Beata Javorcik: Politicile menite să stimuleze natalitatea nu funcționează. Guvernele pot atrage lucrători imigranți, însă, potrivit studiilor noastre, ar fi necesar un aflux anual echivalent cu aproximativ 1% din populația actuală, ceea ce este foarte dificil din punct de vedere politic. Inteligența artificială poate contribui la creșterea productivității, dar nici aceasta nu este o soluție suficientă.

Rămâne varianta prelungirii vieții active. Numai că pensiile reprezintă un subiect extrem de sensibil. Raportul nostru analizează percepțiile populației. La întrebarea „Ar trebui statul să cheltuiască mai mult pentru pensii?”, majoritatea răspunde afirmativ în aproape toate țările analizate. Cheltuielile pentru pensii beneficiază de un sprijin foarte larg, iar presiunea va crește pe măsură ce electoratul înaintează în vârstă.

Cercetările noastre arată și că liderii politici îmbătrânesc peste tot în lume și ajung să fie considerabil mai în vârstă decât alegătorii lor. Fenomenul este deosebit de pronunțat în regimurile autocratice, unde conducătorii rămân mai mult timp la putere. Ei privesc lumea prin prisma generației lor și, conștient sau nu, tind să îi reflecte preferințele. Acest lucru influențează deciziile politice în favoarea generațiilor vârstnice și în detrimentul celor tinere.

Le Monde: În fața Statelor Unite și a Chinei, a pierdut deja Europa cursa pentru inteligența artificială?

Beata Javorcik: Este util să pornim de la lanțurile de aprovizionare. Inteligența artificială are nevoie de materii prime critice, de care Europa dispune în foarte mică măsură. De asemenea, continentul este dezavantajat în privința centrelor de date, care necesită cantități mari de apă și energie electrică – iar energia este mult mai scumpă aici decât în Statele Unite. În plus, Europa nu dispune de capacitatea financiară necesară pentru investițiile uriașe implicate în dezvoltarea marilor modele lingvistice de inteligență artificială. În schimb, Europa are o șansă în domeniul echipamentelor asociate inteligenței artificiale, a căror cerere este în creștere în Statele Unite: componente optice, scanere, camere și alte echipamente specializate. Ungaria, Polonia și statele baltice exportă deja astfel de produse pe piața americană și sunt bine poziționate și în dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială. Unele companii provenite din țări mici obțin rezultate remarcabile în acest domeniu tocmai pentru că au o mentalitate diferită: având piețe interne limitate, sunt obligate să se orienteze către piața internațională încă din momentul înființării lor.