Manuscrise îngropate de erupția vulcanului Vezuviu, descifrate după 2.000 de ani, cu ajutorul AI

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Două suluri de papirus vechi de aproape două milenii, carbonizate în urma erupției Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., au fost parțial descifrate cu ajutorul inteligenței artificiale, oferind cercetătorilor noi fragmente din gândirea filosofică a Antichității, relatează Live Science.

Descoperirile fac parte din proiectul internațional Vesuvius Challenge, care urmărește reconstruirea digitală a manuscriselor din biblioteca antică de la Herculaneum, oraș distrus în aceeași erupție care a îngropat și Pompeiul.

Cercetătorii au reușit să „desfacă” virtual unul dintre suluri, PHerc. 1667, și să recupereze aproximativ 1,5 metri de text continuu în limba greacă, organizat în 20 de coloane.

Un al doilea manuscris, PHerc. 172, a furnizat peste 70 de coloane de text, într-un progres considerat remarcabil în studiul papirusurilor carbonizate.

„Timp de aproape două milenii, multe dintre aceste texte au fost păstrate fizic, dar inaccesibile intelectual.

Astăzi, după ani de muncă interdisciplinară, le putem în sfârșit citi”, a declarat Brent Seales, cofondator al Vesuvius Challenge și informatician la Universitatea din Kentucky.

Procesul de analiză combină imagistica de înaltă rezoluție, scanări cu sincrotron și algoritmi de inteligență artificială care detectează urmele de cerneală invizibile pe papirusurile carbonizate. Ulterior, papirologii interpretează și traduc textul recuperat.

În cazul PHerc. 1667, cercetătorii notează că sulul fusese parțial desfăcut fizic în anii ’80, însă straturile lipite au făcut textul imposibil de citit, fiind catalogat cu un „scor de lizibilitate zero”, potrivit Federicăi Nicolardi, papirolog la Universitatea din Napoli Federico II.

Analiza scrisului sugerează că manuscrisul datează din secolele II–III î.Hr., ceea ce îl plasează printre cele mai vechi din colecția Herculaneum.

Această datare indică faptul că nu aparține filosofului epicureic Filodem din Gadara, ale cărui lucrări domină biblioteca descoperită în vilă.

În schimb, textul pare să fie un tratat stoic de etică și comportament uman, cu referințe la Aristocreon, discipol al filosofului Chrysippus. Dacă atribuirea se confirmă, ar fi una dintre puținele surse directe privind gândirea stoică timpurie.

Într-o descoperire separată, cercetătorii au identificat și un nou titlu într-un alt sul, PHerc. 139, care face referire la a opta carte din lucrarea „Despre zei” a lui Filodem.

Descoperirea sugerează că tratatul era mai amplu decât se credea anterior, iar alte volume ar putea fi încă nedescoperite în cele peste 600 de suluri rămase neexplorate.

Istoricii cred că vila din care provin manuscrisele ar fi aparținut socrului lui Iulius Cezar, ceea ce adaugă un plus de importanță istorică acestei biblioteci unice din Antichitate.