Cercetător în meteorologie: Sudul și vestul României sunt cele mai afectate zone de valurile de căldură, înregistrând cele mai multe ore caniculare și stres termic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O hartă care evidențiază distribuția valurilor de căldură arată că locuitorii din sudul și sud-vestul României suportă anual sute de ore de stres termic, spre deosebire de zonele montane, mai puțin expuse. Din anii 1940, numărul acestor ore a crescut cu peste 150 în unele județe, reflectând impactul schimbărilor climatice, care amplifică diferențele regionale și transformă sudul țării în „puncte fierbinți”.

„Stresul termic apare când corpul nu își mai poate regla eficient temperatura internă din cauza căldurii excesive din mediu,” explică dr. Bogdan Antonescu, cercetător în meteorologie și climatologie. „Organismul se suprasolicită, ceea ce poate duce la probleme de sănătate de la disconfort și epuizare, până la afecțiuni grave sau chiar deces. Cu cât expunerea la căldură extremă este mai lungă, cu atât riscurile cresc, mai ales pentru persoanele vulnerabile (vârstnici, copii mici, persoane cu boli cronice sau care lucrează în aer liber).”

Un indicator esențial în analiza disconfortului termic este Indicele Universal al Climatului Termic (UTCI), care ține cont de mai mulți factori: temperatura aerului, umiditate, vânt și radiație solară. Potrivit UTCI, stresul termic devine periculos la valori de peste 32°C, cu riscuri tot mai mari pe măsură ce temperaturile cresc.

Sudul și vestul, „puncte fierbinți” pe harta țării

Trei hărți recente arată dimensiunea fenomenului în România:

Numărul mediu anual de ore cu stres termic (1990–2024) relevă că județele din sud și sud-vest (precum Dolj, Teleorman, Giurgiu) înregistrează sute de ore caniculare în fiecare an, în timp ce zonele montane rămân mai protejate.

Evoluția pe termen lung (1940–2024) arată o creștere accentuată a numărului de ore cu stres termic. În unele județe, s-au adăugat peste 150 de ore de căldură extremă pe an față de anii 1940, ceea ce subliniază ritmul accelerat al schimbărilor climatice.

Diferențele față de media națională (1990–2024) indică „puncte fierbinți” în sud și sud-vest, unde oamenii suportă un stres termic semnificativ mai mare decât restul țării.

„În ultimele opt decenii, severitatea căldurii s-a intensificat dramatic. Avem regiuni unde numărul de ore cu stres termic extrem a crescut cu peste 15–20 de ore la fiecare deceniu,” avertizează dr. Antonescu. (hărțile pot fi consultate AICI în articolul publicat de infoclima.ro, o publicație de specialitate despre știința din spatele schimbărilor climatice)

Măsuri rapide pentru protecția populației

Specialiștii indică autorităților măsuri rapide și țintite pentru a proteja populația, mai ales în zonele cele mai expuse, cum ar fi:

• Sisteme de alertă și centre de răcorire în orașe.
• Campanii de educare pentru prevenirea efectelor căldurii extreme.
• Extinderea spațiilor verzi și utilizarea materialelor de construcție care reflectă căldura.
• Crearea de coridoare de ventilație, mai ales în orașele din sud și vest.
• Strategii de adaptare climatică pentru agricultură, infrastructură și sănătate publică.