Cercetare internațională în Peștera Ghețarul de la Scărișoara, pentru reconstituirea climatului din trecut. Model 3D, obținut prin scanarea completă a peșterii

O echipă internațională de specialiști a realizat o scanare 3D a Peșterii Ghețarul de la Scărișoara din Munții Apuseni și a reușit o cercetare menită să reconstituie climatul din trecut al acesteia, a transmis Academia Română.

Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a organizat în perioada 18-23 februarie 2024, la Ghețari (județul Alba) atelierul de lucru ”Winter climate in SE Europe during the Late Holocene”.

Pe parcursul celor 5 zile au fost prezentate și discutate studii științifice din domeniile speologiei și ale paleoclimatologiei susținute de cercetători din Croația, Grecia, Macedonia de Nord, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia, SUA și Ungaria.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Studiile prezentate au fost selectate astfel încât să acopere întregul parcurs al unui demers științific având ca scop reconstituirea climatului din trecut: monitorizarea parametrilor climatici din prezent și stabilirea mecanismelor de înregistrare ale semnalului climatic în arhive sedimentare, reconstituiri climatice propriu-zise și rolul schimbărilor climatice în dinamica societăților umane din trecut.

În paralel cu dezbaterile științifice, au fost efectuate mai multe studii de climatologie, geomorfologie, geochimie și glaciologie în Peștera Ghețarul de la Scărișoara.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara, scanată cu precizie

În timpul vizitelor în peșteră, s-a realizat scanarea integrală a acesteia obținându-se un model 3D cu rezoluție de un milimetru, au fost efectuate mai multe măsurători geofizice ale blocului de gheață, s-a instalat un sistem de monitorizare a climatului subteran și au fost colectate probe de apă, gheață, calcit și materie organică pentru analize geochimice și geomicrobiologice.

În paralel, au fost colectate probe de apă din sursele de alimentare cu apă ale localităților din zonă și din peșteri, pentru studierea nivelului de poluare a apei și a modului în care aceasta afectează mediul subteran.

Activitățile științifice au fost efectuate de cercetători de la Institutul de Studiere a Carstului din Postojna (Slovenia), ATOMKI (Debrecen, Ungaria), universitățile din Zagreb (Croația), Salonic (Grecia), Kosice (Slovacia), Bergen (Norvegia), Oradea, Suceava și Timișoara (România) și Parcul Natural Apuseni, coordonați de Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Finanțarea evenimentului a fost asigurată de proiectul PalAeolus, finanțat de UEFISCDI România și parțial, de proiectele CardiKarst, finanțat de ARSS (Slovenia) și HRZ (Croația) și PACER, finanțat de Universitatea din Salonic (Grecia).

Lucrările atelierului și studiile din Peștera Ghețarul de la Scărișoara au fost sprijinite de Administrația Parcului Natural Apuseni și de Pensiunea Ghețar Scărișoara, care a pus al dispoziție spațiile necesare pentru cazare și desfășurarea activităților.

Ghețarul de la Scărișoara este unul dintre cele mai cunoscute ghețare din România și chiar din Europa și se află în Munții Apuseni, în județul Alba, în apropierea satului Scărișoara.

Caracteristicile remarcabile ale acestui ghețar includ vechimea și dimensiunile sale impresionante. Se crede că ghețarul are o vechime de mii de ani.

Temperaturile constante și umiditatea relativă scăzută din interiorul peșterii au contribuit la conservarea gheții de-a lungul secolelor. Cea mai veche gheață de la bază are 4.000 de ani, ceea ce le oferă cercetătorilor o mulțime de date.

Pe lângă importanța sa științifică și geologică, ghețarul este și o atracție turistică populară. Mulți turiști vizitează Scărișoara pentru a explora această minune naturală și pentru a înțelege mai bine procesele geologice care au condus la formarea ei.

Peștera este vizitată anual de un număr mare de turiști. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75).

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 de metri, iar vizitarea sălii se face în grupuri mici, pentru a nu influența temperatura din interior.