G4Media.ro

Cât de sănătoase sunt roșiile românești? Ce spun rapoartele oficiale, ce spun…

Foto: lantulalimentar.ro

Cât de sănătoase sunt roșiile românești? Ce spun rapoartele oficiale, ce spun politicienii

Roșia românească e procesată în mod evident în discursul noii puteri politice, fiind utilizată ca materie de bază pentru meniul neo-naționalist, suveranist, potrivit căruia hrana produsă pe pământul românesc, în ”acest colț de lume” – după cum plastic s-a exprimat șeful PSD, Liviu Dragnea – hrana aceasta este curată, gustoasă, nu otrăvită ca mărfurile agro-alimentare din import.

Cât de sănătoase sunt roșiile de pe piața internă, fie că sunt produse în fermele românești sau aduse din afară? Sunt roșiile de la noi chiar atât de curate, cum afirmă anumiți lideri politici și după cum cred mulți români?

  • Mari bazine legumicole sunt în jud. Olt, Teleorman, Giurgiu, Galați, Iași. Câștigătorii alegerilor politice din 2016 au decis acordarea unei subvenții de 3000 de euro/1000 de mp/2000 de kg de roșii vândute la piață. Programul se numește ”Tomate românești” și ar trebui, după cum a afirmat ministrul agriculturii, Petre Daea, să reducă importurile de roșii, să ajute economic localitățile unde activează beneficiarii și să ofere consumatorului român roșii românești, care ar fi mai bune decât cele din import.

Vezi mai jos o analiză bazată pe date oficiale realizată de site-ul lanțulalimentar.ro

În 2007, au fost analizate în laboratoarele românești și europene 2480 de probe prelevate din produse agricole, mai mult de jumătate ( 53,9 % ) fiind probe din produse agricole românești, 33, 1% din alte state europene, 10,7% din țări terțe și 2,3% din surse necunoscute. Potrivit raportului anual publicat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ”dintre probele autohtone, cel mai frecvent găsite cu reziduuri de pesticide au fost merele, strugurii, căpșunele și tomatele”. (…)

În 2013, din cele 101 probe din tomatele românești, 15 au conținut reziduuri mai mari decât cele raportate. Din spațiul comunitar au fost luate 26 de probe, iar 14 au avut reziduuri mai mari decât cele comunicate de responsabilii de pe lanțul alimentar. Din țările non-europene, au fost analizate 103 probe, iar 51 de probe au conținut cantități de pesticide mai mari. În anul acela, fermierii români au folosit cu precădere Chlorpyrifos-methyl, Chlorothalonil, Fludioxonil și Cyprodinil. Din Turcia au sosit roșii care au conținut mai mult de un singur tip de pesticid ( 11 probe ). Dintre țările comunitare, Italia ( trei probe ) și Spania ( o probă ) au trimis la noi tomate cu mai mult de un singur tip de pesticide.

Sursa: lantulalimentar.ro

Trei probe prelevate din roșiile românești au conținut, în 2014, urme de pesticide peste nivelul maxim admis, un record în comparație cu anii precedenți. O probă a conținut Chlorpyrifos, 0,720 mg/kg, o alta Carbendazim și benomyl, 0,354 mg/kg și cea de-a treia Diazinon, 0,020 mg/kg. Alte 45 de probe au avut reziduuri mai mari decât cele raportate, dar nu au depășit nivelul maxim admis. Cea de-a patra probă cu valori mai mari de MRL a provenit din spațiul non-european. Per total, cele mai ”otrăvite” roșii au fost din producția internă și din țări din afara spațiului comunitar. Din țările UE, au fost prelevate 27 de probe și numai 7 au avut reziduuri mai mari decât cele raportate. (…)

Concluzii

Din analiza datelor, rezultă că cele mai multe probe cu depășiri ale nivelului maxim admis au fost prelevate din producția internă. De asemenea, un număr considerabil de probe din roșiile românești au conținut urme de pesticide mai mari decât cele raportate de responsabilii de pe lanțul alimentar. Celelalte probe cu depășiri ale nivelului maxim admis au provenit din țări din afara spațiului european ( Albania, Iordania ). Din Turcia au ajuns tomate care au conținut reziduuri de pesticide mai mari decât cele raportate. Din țările membre ale Uniunii Europene nu au existat probe care să aibă urme de pesticide peste valorile maxime admise, dar au sosit, cu precădere din Italia și Spania, roșii care au conținut pesticide mai multe decât cele raportate de responsabilii de pe lanțul alimentar.

Declarații

Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD:

”…când cumpărăm o roșie de la magazin să aibă gustul ăla de roșie și mirosul de roșie…”
”În Ilfov se fac roșii la fel de bune ca în Teleorman.”
“Au început deja discuții în presă că sunt pline de pesticide, că sunt pline de chimicale. Ministerul, așa cum s-a stabilit de la început, (…) a făcut analizele necesare, analize care continuă la toți producătorii. Sunt curate sută la sută și eu îi rog pe cei care mai promovează pe televiziuni așa ceva să ceară la Ministerul Agriculturii, să vadă care sunt rezultatele analizelor.”

Citește integral analiza ”Românii, pătlăgelele și pesticidele” pe site-ul lanțulalimentar.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

13 comentarii

  1. Lăsând la o parte „calculele” din care rezultă că „cele mai multe probe cu depășiri ale nivelului maxim admis au fost prelevate din producția internă” ( 101 probe din producția internă 15 depășiri, adică aprox. 15%, 26 probe din UE 14 depășiri, adică aprox 50% și 103 probe din țări non UE 51 depășiri, adică aprox 50% ), problema cu „tomate românești” este falsă pentru că sămânța folosită este în majoritate din Olanda, o parte din Bulgaria și aproape deloc din România. Roșia tradițională românească, cu acel gust specific, este provenită din sămânță tip soi, nu hibrid și este foarte pretențioasă la transport și păstrare îndelungată, ca urmare este cultivată cu preponderență pentru consum propriu.

    • Cele mai multe probe care au relevat depășiri ale nivelului maxim admis ( MRL = Maximum Residue Level sau Limit) au provenit din producția internă. Dvs. ați reținut în comentariu date despre depășiri ale nivelului raportat de responsabilii de pe lanțul alimentar ( fermieri, propritari de depozite, retaileri), fără ca nivelul depistat în laborator să depășească nivelul maxim admis. Sunt două aspecte diferite. Cea mai gravă este depășirea MRL.

  2. Penalii romani nu sunt politicienii de altadata cand Imparatul Napoleon intreba senatorul Laplace daca-i poate explica de zaharul brut pare ca-i indulceste mai bine ceaiul decat zaharul pisat.

  3. Din asa-zisul dvs. articol nu rezulta nimic sau rezulta 2 lucruri:
    1. Se iau mult prea putine probe, exist o mare inconsecventa (sau nu stiti voi), nu exista un program de control si preventie a „otravirii” populatiei
    2. Incercati sa induceti anumite concluzii, sa manipulati adica, prin bolduirea afirmatiilor si tragerea unor concluzii bazate pe aceste bolduiri.
    Foarte slaba povestea voastra.

    • Orice argument pică.
      Mâncăm rosii otrăvite.
      Cele romanesti mai mult
      Am vazut rosii din Senegal,Maroc afine Argentina.
      Acolo nu e niciun control.
      Importatorii trebuie cumva stopati sa mai aduca otrăvuri în Ro.
      Laureații premiilor Nobel pentru economie din Guvern asta ar trebui sa faca.

    • Frate, cunosc pe cineva care asta face, produce rosii. Si nu pentru piata din Obor, ci pentru o retea mare.

      Stii ce mi-a spus el? Poate nu o sa iti placa:
      – piata taraneasca e scapata de sub control. Arunca oamenii aia la chimicale cu farasul. De altfel, mergi si vezi cum arata rosiile de tara, din Romania adica, in piata: sunt deja pe steroizi, pleznesc cu toatele, au moturi de crestere accelerata, au acele zgarciuri galbene de crestere in interior, nu mai dai de rosii mici, pateate, urate, dar gustoase. Ar muri de foame taranii care mai produc asa ceva, ar produce puti si rosiile ar arata urat si s-ar strica repede

      – nici piata unde lucreaza cunostinta mea nu e prea grozava, dintr-un motiv simplu. Trebuie si el sa produca rosii cu piele groasa, care sa nu se strice multe zile, marime relativ uniforma, tot fara puncte, pete, etc. Asta nu se obtine prin culturi ecologice, cu balegar si atat, oricat ai incerca. Deci tot o rosie cam nasoala primesti. Singurul avantaj? Magazinele alea mari fac analize ca disperatele pe tot ce primesc si dau cu tine de pereti daca depasesti concentratiile admise de pesticide, nitrati, chestii. Refuza tot lotul daca dau de asa ceva. Banuiesc ca sunt controale similare in toate tarile din UE, poate chiar mai dure.

      Cam asta e viata, naspa. Daca vrei rosiile de care vorbeste demagogul Dragnea, nu ai decat solutia propriei gradini. Am intrat in randul lumii „civilizate”, asta este.

    • Corect,eu știu un lucru,cât am fost șofer pe tir,am cumpărat legume și fructe din toată Europa. Le țineam în lada de alimente,în care rămâneau,câte-odată,și până la o lună,le găseam intregi fără nici o pată de putregai,pe când ale noastre pe care le luam de acasă,dupa o săptămână erau bune de făcut doar ghiveci! Trageți voi concluzia,care or fi mai naturale..?

  4. Ne amăgim cu gândul că românii mănâncă sănătos numai din producția internă, că de, suntem buricul pământului și nimeni nu seamănă cu noi, dar speranța de viață e mai mare în Occident, cu pesticidele lor cu tot, decât în România. Cu siguranță vor fi și alți factori care influențează, dar să nu vă închipuiți că occidentalii mănâncă pesticide. N-o mai fi gustul roșiilor de altădată dar nici viața nu mai e ca altădată. Și e curios cum ți se pare că gustul roșiilor era altfel mai demult, dar nu-ți amintești toate relele prin care ai trecvut. Doar gustul roșiilor… și al altor legume.

  5. ar trebui cei care produc rosii sa fie fortati sa manance cate un kg , luate la nimereala, din productia proprie pentru vanzare, el si familia lui

    sa vedem cati ai curajul sa faca testul acesta

  6. Din cate am inteles din acest articol… 15% din rosiile romanesti au avut un continut ridicat de chimivale iar dintre rosiile straine.. 50% au venit cu un continut ridicat… Cantitatea a fost mai mare de rosii romanesti si din aceasta cauza apar cifre mai mari dar procente mai mici…

  7. Din cate am inteles din acest articol… 15% din rosiile romanesti au avut un continut ridicat de chimicale iar dintre rosiile straine.. 50% au venit cu un continut ridicat… Cantitatea a fost mai mare de rosii romanesti si din aceasta cauza apar cifre mai mari dar procente mai mici…

  8. Și țăranii români deja ne îndoapă cu chimicale.
    Am trecut anul trecut printr-un sat din jud. Arad cunoscut pt. legumicultura, era unul cu căpșuni la poarta, sa jurat pe ma-sa ca-s ecologice, aș ! Deci și gust de scândură de brad, roșiile la fel..

  9. VREM ROSII DIN AFARA ! DIN TURCIA, GRECIA, SPANIA SI GERMANIA ! JOS PETRE DAEA ! JOS ȚĂRANUL ROMÎN ! Afară cu solariile din ROMANIA ! JOS SOLARIILE ROMîNEȘTI ! VREM SA MANCAM NEMȚEȘTE!