G4Media.ro

Bistrițenii care lucrează în Spania își scurtează concediul în România, de teama…

sursa foto: Pexels

Bistrițenii care lucrează în Spania își scurtează concediul în România, de teama închiderii granițelor / „Acolo ne simțim mai în siguranță. Aici nu se poartă măștile, nu se respectă distanțarea”

Bistrițenii care lucrează în Spania au venit și vara aceasta în țară, dar mai mult pentru ca să-și rezolve probleme cu actele sau cu proprietățile pe care le dețin în țară. De teamă să nu se infecteze sau să nu mai poată pleca înapoi la lucru, s-au ferit de locuri aglometare, au purtat mască inclusiv în țară – așa cum fac și în Spania – și au decis să plece repede înapoi ca nu cumva să se închidă granițele, scrie TimpOnline.ro.

reporterii ziarului au stat de vorbă cu câțiva dintre cei care au ales să plece cu autocarul înapoi în Spania.

”Noi am venit luni, cu avionul. Am avut de rezolvat niște probleme, iar acum ne întoarcem în Spania. Ne temem să nu se închidă granițele și să rămânem aici. Eu și soția am fi vrut să stăm mai mult în vacanță, dar nu am mai mers nicăieri. Acolo ne simțim mai în siguranță. Aici nu se poartă măștile, nu se respectă distanțarea. În Spania umblă poliția pe stradă, când te vede fără mască îți dă amendă pe loc. Masca e obligatorie și la plajă. Numai când intri în apă ai voie să o dai jos. Noi locuim chiar lângă mare și toată lumea de pe plajă e cu mască. Au angajat vreo 8000 de gardieni care toată ziua circulă pe faleză și care nu are mască, amendă de 200 de euro în sus”, a spus un bărbat din Bistrița care locuiește în Almeria, unde nu sunt prea multe cazuri de infectare cu noul coronavirus.

”Eu respect tot. Din câte văd, aici nu se respectă regulile. Mă îngrijorează ce e aici și de-asta plecăm atât de repede. Ne temem să nu se închidă granițele, să nu mai putem pleca înapoi. Înapoi, în România, nu mai venim. Venim o lună, în vacanță, dar de tot nu venim. Eu lucrez la ambalat legume. Purtăm masca la locul de muncă, mănuși, îți ia temperatura la intrare, la ieșire. E foarte bine. Spaniolii se poartă foarte frumos cu noi. Băiatul și-a luat cetățenia spaniolă și nu mai venim înapoi în țară”, a spus soția bărbatului.

O altă femeie a spus că lucrează într-un hotel care s-a redeschis.

”Când le-au închis, ne-au dat șomaj, nu ne-au lăsat abandonați. Acolo se respectă mult regulile. Oamenii sunt mai conștienți. Toată lumea e îngrijorată și acolo, dar oamenii sunt mai conștincioși. Dacă nu porți mască, te amendează. Aici nu vezi poliție pe stradă. În Spania Garda Civilă e peste tot și respectăm toate regulile”, a spus o altă femeie.

Citește integral pe TimpOnline.ro

Sursa foto: Pexels

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii

  1. Toţi fug de teama de a rămâne captivi în România, o ţară împuţită cu un popor împuţit.

  2. Daca si romanii care lucreaza in afara Romaniei se tem de romanii din tara atunci am ajuns rau de tot. Asta este un adevar sumbru, sa te temi de semenii tai. Lipsa educatiei la romani este tot din cauza politicienilor care nu au dorit schimbarea sistemului invechit de invatamant. De asemenea, constiinta la romani nu exista.

    • Ufff…Este greu f. greu cum in aceste momente dificile pe intreg mapamondul ,,cu această pandemie ce a pus intreaga lume intr- un stres enorm pt supravieţuire ,,care pe unde au reusit a se cuibări intr- un locsor de lume afară de locurile tale de natale..departe de părinti- copii- casa pt ce muncirăm cu sudoare cit si cind puturăm a face excesul necesar pt a ne cistiga existenta pt supraviețuire si a le purea oferii copiilor un viitor mai bun- linistit si modest decit al nostru..
      Insă,, insă de cite am dorit , am muncit si trudit pt a le realiza ,, viata ne va trece si prin impedimente negative , ce la momentu greu ce il vom trăi …multi – unii vom lua unele decizii ce ne vor stresa si imbolnăvi mai rău de cum suntem., gindind a ne intoarce la casele noastre, la tara noastrā etc.etc. dar..
      Dar…din toate greutătile ce le trăirām – trecurăm ani la rind pe meleaguri străine la muncile pe unde ni le gāsirăm fiecare după praegātirea sa, la ceea ce ne acomodarām a munci, etc.etc cel mai greu si dureros este cind te intorci in tara ta după ceva ani munciti – truditi prin tāri străine,,si aici in tara noastră suntem mai rău…mai renegati decit in tara unde ai lucrat…
      Este , greu si f dureros cind vei ajunge in situatia neputinței răpus de sănătate ,, si vezi cum nimic din toate cele ce au fost si cum fură doctrina si mentalitatea statului român de nepăsare pt cetāteanul român ,, in a i se oferi si acorda posibilitatea reintegrārii in tara sa..
      Chiar..imi este f.greu ,, dureros si opinia ce am luat de reintoarcere la mine acasă,, in tara mea..că por spu e că de o lună de zile de cind m- am reintors este u haos pt mine si nici posibilitatea reintoarcerii in exil nu mai am unde a mą duce .
      Greu…Tare grru

  3. Ăștia nu mai au niciun pic de RUSINE!!!Puteau să își facă actele și la ambasada României din Spania!!!Cand sunt probleme acolo vin în țară,când sunt probleme în țară fug în Diaspora!!!Le place la nunți,botezuri și alte evenimente acasă dar ,nu pun umărul la greu pentru dezvoltarea,modernizarea sau îmbunătățirea vieții în România!!!Trimit doar bani familiilor lor și achiziționează locuințe să le închirieze la pensie!!!Se apropie 10 august,nu vreti sa stati la serbarea unui an de la desfășurarea singurei acțiuni de către Diaspora???

    • Ai acelasi ideal ca badalau! Pana ti-o iei!

    • Diaspora nu e o organizație politică sau un grup omogen. Singurul lucru pe care îl avem cu toții în comun este acela că într-un fel sau altul am fost respinși de țara în care ar fi fost normal să trăim.

      Majoritatea sunt oameni simpli, care ar fi trebuit să poată trăi în țara lor. Lipsiți de oportunități pentru muncă, oamenii ăștia au luat calea exilului ca să-și hrănească familiile fără să întindă mâna la ajutoare sociale. Au trăit greu și au rămas pe picioarele lor, indiferent dacă au cules căpșuni sau au îngrijit bătrâni. Sunt săraci și pe unde trăiesc în lume, dar își ajută familiile și stau pe picioarele lor. Au descoperit civilizația doar odată ajunși în vest unde au ajuns fără convingeri filozofice sau doctrinare și sunt, pe bună dreptate, furioși pe mizeria de acasă. Mulți din oamenii ăștia nu se simt bine în exil, își caută insula lor românească la magazinul de produse etnice sau la biserică, dar știu instinctiv că nu vor să-și aducă copiii înapoi în dezordine și mizerie. Oamenii ăștia nu datorează nimic României, care nu și-a îndeplinit față de ei obligațiile unui stat responsabil. E normal că-și ajută doar familiile lor, familia fiind singura parte a societății care a funcționat pentru ei.

      Alții am plecat dinmotive politice, profesionale sau filozofice. Nu avem cum să „punem umărul la îmbunătățirea vieții în România” pentru că România respinge ceea ce noi considerăm îmbunătățire. Avem concepte diferite despre bine și rău, sisteme de valori incompatibile cu masa amorfă care tot alege prost de 30 de ani încoace. Nu uităm, nu iertăm și nu credem în „liniștea” lui Iliescu. Pentru noi binele înseamnă agitație, muncă, bani, responsabilitate individuală, business, contract social previzibil, civilizație, învățare continuă. Bineînțeles că fiecare își are particularitățile lui, dar toți avem un lucru în comun. Lucrurile pe care le susținem s-au lovit de rezistență continuă „acasă” și ne-au făcut foarte mult bine „în străinătate”. Nu putem forța un popor întreg să se reeduce, așa că am ales să plecăm.

      Cât despre ajutat și cumpărat case, fiecare ajută cum poate și cât îl lasă resursele. Oamenii care au plecat nu vor avea nicioadată o istorie de pensie și investiții completă în țara de adopție. Drept care trebuie să-și găsească soluții alternative ca să-și asigure o situație similară cu a unui localnic în vedere pensionării. În schimb ne petrecem cu toții o bună parte din concediile anuale rezolvând diverse daraveri cu care România ne încurcă în infinita ei înțelepciune, sau alergând să rezolvăm pentru familiile rămase acasă ceea ce instituțiile statului nu-s în stare să facă. Asta înseamnă „fugitul în România când sunt probleme”. Înseamnă ca în loc să-ți petreci 25 de zile de concediu relaxându-te cu familia sau vizitând muzeele lumii, îți petreci 10 zile pe an la București, înjurând mizeria și taximetriștii mitocani, alergând pe la ghișee și căutând frenetic servicii care nu există deși ar trebui să existe, ca să-ți ajuți familia să rezolve diverse probleme, pentru că în restul anului nu poți fi fizic acolo. Cam asta sunt nunțile și chefurile la care îți petrece diaspora timpul. Astea și obligații sociale pentru cei din familii tradiționale, unde nu poți să încalci regulile familiei extinse, că așa funcționează cultura balcanică de trib și clan.

      Pentru majoritatea celor care au fost la 10 August, mobilizarea aia a fost un efort substanțial, la fel cum efort substanțial e și pentru cei care se urcă în mașină și conduc sute de kilometri ca să poată vota când e cazul. Hai să ne vedem bârna de sub nas înainte să vorbim despre „mâncat salam cu soia”.

      Bineînțeles că există și borfași și pomanagii care „au emigrat” și din care unii s-au întors acasă când a intrat Italia în criză în 2008, sau acum când a început epidemia. Dar România a pierdut vreo 20% din populație din ’89 încoace. Ori vrei să spui că au plecat 4 milioane de leneși și borfași, iar în țară au rămas ăia buni și repsonsabili, că de-aia merge așa de bine?

    • @ Tudor – un comentariu mai mult decat pertinent, din pacate libertatea de care ne bucuram de 30 de ani nu ne-a facut si mai intelepti, sunt o gramada de ghiolbani pe aici care comenteaza doar ca sa se afle in treaba. Ce nu inteleg comentatorii de ocazie de pe aici este ca marea majoritate a celor care au plecat sunt oameni care muncesc, fiecare dupa posibilitatile si nivelul pe care il are. Dar daca nu erau acele multe miliarde de euro care au fost castigate cu greu afara si cheltuite in Romania pe case, terenuri, afaceri, probabil azi am fi fost ceva republica bananiera. Si ma bucur cand vad ca multi oameni care lucreaza afara vin in tara si cu niste deprinderi civice, asa se mai ridica nivelul unora.

    • @Tudor: „Lipsiți de oportunități pentru muncă „, nu sunt lipsiti de nicio oportunitate de a munci in RO. Rata somajului pana mai acum cateva luni era la in minim istoric de 4.6%.
      Problema romanilor de rand este ca sunt obisnuiti ca in timpul comunismului, se anagaju la o societate oarecare, lucru toata viata acelasi job mediocru si ieseau la pensie.
      Problema este ca in RO in momentul de fata joburile mediocre sunt platite mediocru si nu le mai asigura un trai. In loc sa aibe ambitia sa evolueze profesional oamenii astia (o buna bucata din ei) au plecat in afara si presteaza acolo aceleasi joburile mediocre pe care le faceau si in RO.
      Chiar si acolo joburile alea sunt platite mediocru insa salariul pe care il incaseaza de ex in Spania un culegator de capauni ~1000e este cu mult pe media din RO.
      Asta si explica de ce oamenii astia sunt cu curul in 2 carute. Pe de o parte banii astia nu-i ajuta sa-si faca un trai decent in Spania pe de alta parte daca se intorc in Ro traiesc cateva luni de pe urma banilor acumulati si apoi iar stau cu degetul in gura.
      Din nefericire asta este o problema legata de educatie, formare profesionala si evolutie profesionala la care cateva milioane de romani nu au un raspuns pentru ca nu-si folosesc capul. Asta o sa fie modul la care or sa-si traiasca probabil toata viata lor profesionala si mai apoi o sa vina si drama pensiei…sa vezi acolo o generatie intreaga cum o sa stea cu mana intinsa. Prea putini or sa fie capabili sa adune o suma considerabila care sa le ajunga pana la sf vietii.

  4. „umărul la greu pentru dezvoltarea,modernizarea sau îmbunătățirea vieții în România” trebuie sa il puna in primul rand politicienii, du-te drq de spurcata, de asta platesti 42% din salariu in taxe si impozite plus 19% TVA pe majoritatea bunurilor si serviciilor, plus rovignete, imozite pe proprietati, taxe ca faci caca si altele.

    Restul romanilor pun deja umarul la greu prin toate aceste taxe care sunt cu mult mai abuzive decat serfia in sistemul feudal, 20-25% din productie mergea la lord/baron. Acum merge vreo 60% la stat ca sa fie fututi banii de Hidra PSD-PNL&Co.

  5. Sunt in situatia acestor capshunari shi eu.
    Ashteptam sa plec inapoi in UK, dar credeam ca se va scoate perioada de carantinare obligatorie de 14 zile. Cand colo, vazand evolutia cazurilor din Romania, ma tem ca raman blocat aici, strivit intre granite, in tara asta frumoasa condusa de oameni foarte urati.