Are dreptate Biden sa dea vina pe Trump pentru haosul retragerii din Afganistan? De ce e criticat liderul democrat

Administrația Biden a fost supusă unui tir de critici ale republicanilor după ce a afirmat într-un raport oficial că ar fi trebuit să înceapă mai devreme evacuarea din Afganistan, care a avut loc în vara anului 2021, însă a dat vina pe fostul președinte, Donald Trump, pentru retragerea haotică a forțelor americane și aliate din țara măcinată de război.

Vocile conservatoare au criticat decizia Casei Albe din cauză că refuză să accepte responsabilitatea și erorile făcute în Afganistan, dar și că a publicat documentul mult așteptat cu câteva zile înainte de sărbătoarea de Paște, în timp ce inculparea lui Trump de către procurorii din New York în ancheta privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels domină scena politică din America. Liderul democrat a fost acuzat că profită de moment pentru a-și ascunde greșelile și incompetența legate de retragerea precipitată din Afganistan.

Un document controversat

Într-un document de 12 pagini, care a fost făcut public și care rezumă o analiză guvernamentală mai largă a retragerii, oficialii din Administrația Biden apără decizia președintelui democrat de a scoate trupele din Afganistan, numind decizia sa de a pune capăt războiului de două decenii un „lucru potrivit pentru țară.”

Descrierea retragerii făcută de Administrația Biden, scrisă de Consiliul Național de Securitate (NSC), a venit în contextul în care Departamentul de Stat și Pentagonul au prezentat Congresului propriile lor analize detaliate și clasificate despre plecarea haotică a SUA din țara asiatică în august 2021, în contextul în care insurgenții talibani au copleșit armata națională afgană mai repede decât prevăzuseră serviciile secrete americane. Congresmenii de la Washington vor putea citi aceste analize doar în camerele securizate de pe Capitol Hill.

Raportul NSC nu pare să recunoască nicio greșeală făcută de Biden, însă critică în mod repetat Administrația Trump pentru condițiile evacuării trupelor Statelor Unite, în timpul căreia 13 soldați americani au murit după ce un terorist sinucigaș a atacat aeroportul din Kabul.

Analiza făcută de Team Biden recunoaște că evacuarea americanilor și a aliaților din Afganistan ar fi trebuit să înceapă mai devreme, dar dă vina pentru întârzieri pe guvernul și armata afgane, precum și pe evaluările armatei și comunității de informații ale SUA.

„Opțiunile președintelui Biden cu privire la modul de a executa o retragere din Afganistan au fost sever constrânse de condițiile create de predecesorul său,” se arată în document.

Casa Albă l-a acuzat pe Trump că i-a încurajat pe talibani angajându-se în discuții de pace cu ei fără a consulta aliații și partenerii americani din regiune. Documentul subliniază că, în același timp, Trump a redus prezența militară a SUA în Afganistan, cu o serie de reduceri pe tot parcursul anului 2020.

„În timpul tranziției de la Administrația Trump la Administrația Biden, administrația care a plecat nu a oferit niciun plan privind modul de a efectua retragerea finală sau de evacuare a americanilor și aliaților afgani,” a indicat Casa Albă. „Într-adevăr, nu existau astfel de planuri în vigoare atunci când președintele Biden a preluat funcția, chiar dacă retragerea totală convenită (cu talibanii) urma să aibă loc la puțin de trei luni distanță.”

Documentul prezentat de Team Biden oferă o privire de ansamblu privind acțiunile administrației democrate și descrie detaliile retragerii din Afganistan din perspectiva acesteia.

„După cum știți cu toții, în aceste luni, departamentele și agențiile esențiale în timpul retragerii au efectuat analize interne aprofundate, fiecare dintre ele examinându-și procesele de luare a deciziilor, precum și modul în care au fost executate acele decizii,” a spus purtătorul de cuvânt pentru securitatea națională al Casei Albe, John Kirby.

„Astăzi, ei pun aceste analize la dispoziția comisiilor relevante din Senat și din Cameră, așa cum au prezentat în avans secretarii (Antony) Blinken și (Lloyd) Austin în audierile de luna trecută,” a adăugat el.

În momentul în care Biden și-a preluat mandatul, a afirmat Casa Albă, „talibanii se aflau în cea mai puternică poziție militară după 2001, controlând sau luptându-se pentru aproape jumătate din țară.”

„Deși a fost întotdeauna intenția președintelui de a pune capăt acelui război, este, de asemenea, incontestabil că deciziile luate și lipsa de planificare făcute de administrația anterioară au limitat semnificativ opțiunile disponibile pentru el,” a declarat Kirby. „Dar este de asemenea de netăgăduit că deciziile luate de administraţia anterioară şi lipsa totală de pregătire au limitat în mod clar opţiunile disponibile,” a adăugat el.

„Președintele Biden a moștenit o prezență militară (americană) în Afganistan de aproximativ 2.500 de soldați. Aceasta a fost cea mai mică de după 2001. El a moștenit un program special de viz pentru imigranți care fusese lipsit de resurse. Și el a moștenit un acord încheiat între administrația anterioară și talibanii care au cerut îndepărtarea completă a tuturor trupelor americane până în mai 2021, în mod contrar talibanii, care și-au oprit atacurile în timp ce acordul era în vigoare, urmau să reia războiul împotriva Statelor Unite.”

Kirby a spus că Administrația Trump nu a furnizat niciun plan de retragere a trupelor americane, de tranziție a securității către guvernul afgan sau de creștere a procesării vizelor speciale de imigrant pentru aliații afgani. De exemplu, documentul acuză Administrația Trump că a limitat procesul de obținere a vizelor pentru Statele Unite, creând astfel o întârziere masivă care a oprit plecările a mii de afgani ce lucraseră cu americanii și trebuiau să caute adăpost de teama talibanilor în afara țării.

Joe Biden „nu a negociat cu talibanii,” a subliniat Kirby. „El nu a eliberat 5.000 de prizonieri. El nu a redus numărul de trupe din Afganistan la 2.500 şi nu a făcut o înţelegere cu talibanii pentru a nu ne ataca trupele. I-a luat câteva luni pentru a planifica (retragerea), pentru că, dacă administraţia anterioară avea planuri, noi nu le-am văzut,” a adăugat el.

„Tranzițiile contează. Aceasta este prima lecție învățată aici…Astfel, alegerea președintelui Biden a fost strictă: fie retragerea forțelor noastre, fie reluarea luptei cu talibanii. El a ales-o pe prima,” a afirmat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe.

Lecții învățate

Administrația Biden spune că a învățat lecții din acea experiență dezastruoasă pe care le-a aplicat în alte zone de conflict la scurt timp după episodul Afganistan.

„Acum acordăm prioritate evacuărilor inițiale atunci când ne confruntăm cu o situație de securitate în continuă degradare,” se arată în raportul Casei Albe, referindu-se la evacuările ulterioare din Etiopia și Ucraina, pe măsură ce amenințările s-au amplificat în aceste țări. De exemplu, în noiembrie 2021, pe fondul escaladării violenței în jurul capitalei etiopiene, SUA au retras majoritatea personalului de la ambasadă, în ciuda obiecțiilor din partea guvernului de la Addis Abeba. În Ucraina, SUA și-au retras personalul diplomatic cu aproximativ două săptămâni înainte ca Rusia să înceapă invadarea vecinului său din vest, la 24 februarie 2022.

Experiența din Afganistan a afectat, de asemenea, modul în care administrația gestionează informațiile pe fondul escaladării amenințărilor, se afirmă în documentul NSC. „Într-un mediu de securitate care se destabilizează, acum alegem o comunicare agresivă cu privire la riscuri,” spune recenzia Casei Albe.

În ceea ce privește Ucraina, jurnaliștii au precizat că Administrația Biden a prezentat devreme informații aliaților și, în cele din urmă, și-a făcut publice îngrijorările cu multe săptămâni înainte de invazia rusă. Oficialii guvernamentali ucraineni s-au opus acelei abordări la momentul respectiv, se arată în revizuire, din cauza temerilor că ar stârni panică în interiorul țării. Președintele Biden a recurs însă la această strategie și crede că ea a ajutat la mobilizarea aliaților și a sprijinului pentru Ucraina.

„Dizgrațios și insultător”

Urmând apariției raportului, multe voci au criticat decizia Casei Albe din cauză că refuză să accepte responsabilitatea și erorile făcute în Afganistan, dar și că a publicat documentul mult așteptat cu câteva zile înainte de sărbătoarea de Paște, în timp ce inculparea lui Trump de către procurorii din New York în ancheta privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels domină scena politică din America. Liderul democrat a fost acuzat că profită de moment pentru a-și ascunde greșelile și incompetența în ceea ce privește dezastrul retragerii precipitate din Afganistan.

Republicanii, în special, au spus că cele scrise în raportul NSC sunt „dizgrațioase și insultătoare” în condițiile în care „președintele Biden a luat decizia de a se retrage și chiar a ales data exactă; el este responsabil pentru eșecurile masive în planificare și execuție”, potrivit FoxNews.

Senatorul Steve Daines, republican din Montana, a declarat de exemplu că Administrația Biden „refuză să își asume responsabilitatea pentru eșecurile sale și este destinată să le repete. Slăbiciunea președintelui Biden pe scena mondială a costat viețile a 13 americani și pune în pericol securitatea noastră națională – el trebuie să fie tras la răspundere.”

La rândul său, congresmanul Mark Green a afirmat pe Twitter că Kirby este „complet detașat de realitate,” adăugând că „13 militari americani au fost uciși. Americani au fost lăsați în urmă. Această administrație i-a abandonat pe aliații noștri mâniei teroriștilor. Administrația Biden este o rușine pentru această națiune, pentru armata noastră și pentru aliații noștri din întreaga lume,” în timp ce Trump a scris pe Truth Social că „acești idioți de la Casa Albă, care ne distrug sistematic țara, în frunte cu cel mai mare idiot dintre ei, Hopeless Joe Biden, au un nou joc de dezinformare pe care îl joacă – dați vina pe TRUMP pentru PREDAREA lor extrem de incompetentă în Afganistan… Biden este responsabil și nimeni altcineva!”

Analisti americani, inclusiv un corespondent de la postul CBS News, au criticat si ri documentul produs de Casa Alba.

O retragere haotică

În august 2021, printr-o decizie controversată și criticată în acel moment de voci bipartizane de la Washington, Administrația Biden a ordonat retragerea completă a armatei SUA din Afganistan, punând capăt operațiunilor militare americane din această țară după aproape 20 de ani.

Graba de a retrage soldații americani fără a avea planuri de rezervă, abandonarea aliaților afgani care au ajutat trupele internaționale de-a lungul celor două decenii de prezență în regiune, incapacitatea administrației sale de a anticipa starea lamentabilă în care se află forțele de securitate locale, analiza complet greșită a situației de către serviciile americane de informații, care au apreciat constant că armata afgană va fi capabilă să lupte, au făcut ca decizia președintelui Biden de ieșire din țara măcinată de război să se transforme într-un veritabil dezastru.

Capitalele de provincie au căzut una după alta în mâna talibanilor, forțele afgane au fost decimate de dezertările în masă, echipamente militare americane în valoare de miliarde de dolari au fost capturate de islamiști, președintele afgan a fugit din țară, iar zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6.000 de soldați americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă disperată, contracronometru, pentru evacuarea acestora.

În plus, confuzia și lipsa de organizare, plus necesitatea de a colabora cu talibanii în acele momente, au favorizat breșa de securitate care a permis unui terorist din ISIS-Korasan, o ramură locală a grupului Statul Islamic, să se arunce în aer în apropierea aeoportului din Kabul. În atac, au murit 13 soldați americani și aproape 200 de civili afgani.

Ulterior, în septembrie, șeful US Central Command, generalul Kenneth McKenzie, a recunoscut că un atac cu dronă realizat de Statele Unite cu câteva zile înainte de retragerea din Afganistan a ucis 10 oameni nevinovați, nu teroriști.

O anchetă a US Central Command a concluzionat că un angajat al unei organizații nonguvernamentale, Zamairi Ahmadi, și nouă membri ai familiei sale, inclusiv șapte copii și un translator afgan care a ajutat trupele americane, au murit în atacul din 29 august. Cel mai mic copil, o fetiță pe nume Sumaya, avea doar doi ani.

Generalul McKenzie a descris atacul drept „o greșeală tragică,” americanii crezând că mașina lui Ahmadi aparținea militanților ISIS-K.

În decembrie 2021, oficialii de la Washington au anunțat că niciun soldat american implicat în atac nu va fi sancționat, un gest criticat de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului.

Greșeli fatale

În perioada care a urmat dezastrului din Afganistan, mai multe dezvăluiri au părut să confirme că Biden poartă cea mai mare parte din vină pentru eșecul retragerii. Astfel, lideri de la Pentagon au afirmat în timpul unor audieri desfășurate în luna septembrie a acelui an că liderul de la Casa Albă a decis să retragă toate forțele americane din Afganistan până la 31 august 2021 în ciuda recomandărilor făcute de șefii Departamentului Apărării, care i-au spus că aproximativ 2.000 de soldați ar fi trebuit să rămână în țara asiatică pentru a evita colapsul acesteia.

Declarațiile liderilor de la Pentagon au contrazis afirmațiile anterioare ale lui Biden potrivit cărora nimeni nu i-ar fi spus acest lucru.

Atât generalul Mark Milley, șeful Statului Major, cât și generalul Frank McKenzie, șeful Comandamentului Central al SUA, au declarat în timpul audierilor de pe Capitol Hill că decizia președintelui Biden de a retrage toate trupele din Afganistan a fost luată împotriva recomandărilor pe care ei le făcuseră.

În plus, Biden a fost criticat vehement la momentul respectiv după apariția unor informații că l-ar fi sunat pe președintele afgan și i-ar fi cerut să mintă în legătură cu talibanii. Astfel, în vara anului 2021, cu trei săptămâni înainte ca talibanii să preia controlul Afganistanului, președintele american l-a presat pe Ashraf Ghani, să creeze „percepția” că militanții islamiști nu câștigă, indiferent „dacă (acest lucru) este adevărat sau nu.”

Acest apel telefonic controversat a fost considerat suficient pentru ca republicanii să fi cerut punerea sub acuzare a lui Biden. Din cauză însă că ei nu aveau majoritate în niciuna din camerele Congresului în acel moment, eforturile lor nu au dus nicăieri. Retragerea din Afganistan este însă pe agenda actuală a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, care investighează deciziile luate de Team Biden în acele momente.

De asemenea, analiștii au afirmat atunci că decizia liderilor politici și militari de la Washington de a abandona baza aeriană Bagram în luna iulie a anului 2021 a accelerat căderea Afganistanului în mâinile talibanilor și a jucat un rol important în haosul evacuării americanilor și afganilor din Kabul, după ce țara a căzut în mâinile islamiștilor.

Baza Bagram a reprezentat, timp de aproape 20 de ani, epicentrul războiului dus de americani pentru a-i înlătura din Afganistan pe talibani și a-i vâna pe membrii rețelei teroriste al-Qaeda, acuzați că au organizat atacurile din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite. Ea a fost cea mai mare bază militară americană din țară înainte de a fi abandonată la 1 iulie 2021 înainte de termenul limită din 31 august pentru retragerea finală a forțelor americane.

Militarii americani au părăsit baza aeriană și aeroportul Bagram în cursul unei nopți, tăind electricitatea și fără a anunța noul comandant afgan al bazei, care a descoperit plecarea soldaților SUA la mai mult de două ore după ce aceasta se produsese.

Înainte ca armata afgană să poată prelua controlul aerodromului – situat la aproximativ o oră de mers cu mașina de capitala Kabul -, Bagram a fost invadată de civili care au jefuit clădirile și corturile uriașe folosite ca depozite, înainte de a fi alungați de forțele de securitate.

Aceasta a fost una dintre cele mai grave erori făcute de Statele Unite în faza finală a războiului din Afganistan, au spus experții, susținând că forțele afgane care au continuat să lupte împotriva islamiștilor nu au avut sprijinul avioanelor de vânătoare și bombardament americane de la Bagram, fiind lăsate aproape complet singure să se descurce pe teatrul de război; abandonarea bazei Bagram, descrisă de o comentatoare americană drept „păcatul originar” al retragerii americane, ar fi demoralizat armata afgană și ar fi accelerat colapsul ei fulgerător. O bază aeriană strategică cu două piste a fost abandonată în favoarea unui aeroport civil, cu o singură pistă, aflat în mijlocul unui oraș cu patru milioane și jumătate de locuitori, înconjurat de dealuri care oferă zone perfecte de tragere pentru inamici și a cărui securitate exterioară era asigurată de talibani; dacă americanii ar fi continuat să păstreze Bagram, presiunea pusă de talibani pe Kabul ar fi fost mult mai scăzută, iar Statele Unite ar fi putut să-și continue eforturile de sprijin ale armatei afgane și de evacuare a civililor; dacă baza Bagram ar fi fost în continuare operațională, evacuarea civililor din Afganistan nu ar fi fost atât de haotică și s-ar fi putut desfășura mult mai organizat de pe aerodromul militar aflat la 60 de km de Kabul.

Așa cum au explicat nenumărați experți la momentul respectiv, dezastrul din Afganistan urmează să aibă repercursiuni politice, militare, umanitare și strategice majore nu doar pentru țara din Asia Centrală, dar și pentru Europa, America și Asia pentru mulți ani de-acum înainte. Atacarea Ucrainei de către trupele lui Vladimir Putin, precum și acțiunile tot mai agresive ale Chinei (inclusiv împotriva Taiwanului) sunt văzute ca efecte ale retragerii haotice ale americanilor din Afganistan, moment care a arătat slăbiciunea Administrației Biden și diminuarea puterii militare, diplomatice și strategice a Statelor Unite.

Surse: TIME, FoxNews, BBC, WhiteHouse.gov, Twitter, Truth Social