Cum ar putea Trump să ia înapoi baza Bagram de la talibani

Fisurile interne din rândul talibanilor aflați la putere în Kabul, disperarea economică tot mai accentuată a populației locale și amenințarea crescândă din partea Statului Islamic-Khorasan (IS-K) ar putea permite Administrației de la Washington să emită pretenții reale legate de baza aeriană Bagram, care a fost odată centrul nevralgic al operațiunilor militare americane în Afganistan. Președintele Donald Trump a amenințat recent că “lucruri rele” se vor întâmpla în Afganistan dacă talibanii nu vor restitui Statelor Unite controlul asupra bazei aeriene, abandonată în timpul retragerii haotice a armatei americane din vara anului 2021 și preluată rapid de militanții islamiști.

Informația pe scurt:

• Baza Bagram, abandonată în 2021 și preluată de talibani, e din nou în vizorul lui Trump, care cere restituirea ei
• Motive: creșterea amenințării IS-K, reaparția sanctuarelor teroriste, expansiunea Chinei, Rusiei și Iranului în Afganistan
• Analiștii oferă mai multe opțiuni pentru reluarea controlului bazei
• SUA ar putea negocia direct cu talibanii, oferind ajutoare economice, cooperare antiteroristă și recunoaștere internațională
• O altă variantă: administrarea bazei prin Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia sau Uzbekistan, cu acces indirect pentru americani
• Există și opțiuni discrete: aranjament secret după modelul Pakistan, consorțiu civil-militar sau prezență sub acoperire (CIA, contractori)
• Printre problemele cu care s-ar confrunta americanii ar fi opoziția Beijinului și a Moscovei

Trump vrea Bagram

În urmă cu două săptămâni, liderul de la Casa Albă a amenințat că “lucruri rele” se vor întâmpla Afganistanului dacă nu va restitui Americii controlul asupra bazei aeriene Bagram, refuzând să excludă posibilitatea trimiterii de trupe pentru a o recuceri.

“Dacă Afganistanul nu dă înapoi Baza Aeriană Bagram celor care au construit-o, Statele Unite ale Americii, LUCRURI RELE SE VOR ÎNTÂMPLA,” a scris Trump într-o postare pe Truth Social. 

Cu două zile înainte, președintele Trump declarase că Statele Unite au căutat să recâștige controlul asupra bazei folosite de forțele americane după atacurile din 11 septembrie 2001. În ziua următoare, liderul republican le-a spus jurnaliștilor că discută cu Afganistanul în acest sens. 

Reuters a precizat că Trump, care a declarat anterior că dorește ca Statele Unite să dobândească teritorii și locații variind de la Canalul Panama până la Groenlanda și Canada, pare să fie concentrat de ani de zile asupra bazei Bagram. Întrebat dacă ar trimite trupe americane pentru a recuceri baza, Trump a refuzat să dea un răspuns direct, spunând: “Nu vom vorbi despre asta.”

“Acum discutăm cu Afganistanul și vrem să o luăm înapoi, și vrem să o luăm înapoi curând, imediat. Și dacă nu o fac – dacă nu o fac, o să aflați ce am de gând să fac”, le-a spus Trump jurnaliștilor la Casa Albă. 

Potrivit agenției de prresă, oficialii afgani și-au exprimat opoziția față de o revenire a prezenței americane.

Reuters a scris că actuali și foști oficiali americani au avertizat, în privat, că reocuparea bazei aeriene Bagram în Afganistan ar putea fi percepută ca o nouă invazie a țării asiatice, necesitând mai mult de 10.000 de soldați, precum și desfășurarea unor sisteme avansate de apărare antiaeriană. 

Experții spun că uriașa bază aeriană ar fi dificil de securizat inițial și ar necesita un număr masiv de efective pentru a fi operată și protejată. Chiar dacă talibanii ar accepta, în urma unor negocieri, reocuparea bazei Bagram de către Statele Unite, acesta ar trebui apărat de multiple amenințări, inclusiv militanți ai Statului Islamic și al-Qaeda aflați în Afganistan.

Baza ar putea fi vulnerabilă și la o amenințare cu rachete avansate din partea Iranului, care a atacat în iunie o importantă bază americană din Qatar după ce Statele Unite au lovit instalații nucleare iraniene.

Abandonată pe furiș

Baza Bagram a reprezentat, timp de aproape 20 de ani, epicentrul războiului dus de americani pentru a-i înlătura din Afganistan pe talibani și a-i vâna pe membrii rețelei teroriste al-Qaeda, acuzați că au organizat atacurile din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite. Ea a fost cea mai mare bază militară americană din țara asiatică înainte de a fi abandonată la 1 iulie 2021, înainte de termenul limită din 31 august 2021 stabilit pentru retragerea finală a forțelor americane.

Forțele americane au părăsit baza aeriană și aeroportul Bagram în cursul unei nopți, tăind electricitatea și fără a anunța noul comandant afgan al bazei, care a descoperit plecarea soldaților SUA la mai mult de două ore după ce aceasta se produsese.

“Am (auzit) unele zvonuri că americanii au părăsit Bagram… și în cele din urmă, la ora șapte dimineața, am înțeles că s-a confirmat că au părăsit deja Bagram”, a declarat la momentul respectiv generalul Mir Asadullah Kohistani.

Înainte ca armata afgană să poată prelua controlul aerodromului – situat la aproximativ o oră de mers cu mașina de capitala Kabul -, Bagram a fost invadată de civili care au jefuit clădirile și corturile uriașe folosite ca depozite, înainte de a fi alungați de forțele de securitate.

“La început ne-am gândit că poate sunt talibani”, a declarat în acel moment Abdul Raouf, un soldat afgan, citat de AP. El a afirmat că comandanții americani i-au sunat pe omologii lor afgani de la aeroportul din capitală și le-au spus: “Suntem aici la aeroportul din Kabul”.

Soldații afgani prezenți la baza care a găzduit peste 100.000 de soldați americani au criticat atunci modul în care Statele Unite au părăsit Bagram, în timpul nopții și fără să informeze forțele locale însărcinate cu patrularea perimetrului.

“Într-o noapte, au pierdut toată bunăvoința câștigată în 20 de ani, plecând așa cum au făcut-o, noaptea, fără să le spună soldaților afgani care patrulau în afara zonei”, a afirmat un soldat local.

La 20 de minute de la plecarea pe furiș a forțelor americane, electricitatea în bază a fost oprită, iar Bagram a fost scufundată în întuneric. Potrivit soldaților afgani, întunericul brusc care a cuprins baza a fost ca “un semnal pentru hoți”. Aceștia au intrat în Bagram, distrugând prima barieră, după care au început să jefuiască clădirile, luând cu ei tot ce nu fusese încărcat în camioane.

AP a notat atunci că, la trei zile după plecarea armatei Statelor Unite, soldații afgani încă adunau grămezi de gunoaie care includeau sticle goale de apă, doze și băuturi energizante lăsate în urmă de jefuitori.

Potrivit informațiilor, baza de mărimea unui oraș mic fusese folosită exclusiv de forțele SUA și NATO, având drumuri de acces printre barăci și clădiri de dimensiunea unor hangare. Baza găzduia restaurante fast-food precum Burger King și Pizza Hut, destinate trupelor americane și internaționale, precum și magazine care vindeau de la electronice până la covoare afgane.

Bagram are două piste (una de 3.660 metri, construită în 2006) și peste 100 de locuri de parcare pentru avioane de vânătoare cu pereți anti-explozie, meniți să protejeze fiecare aeronavă.

Baza avea un salon pentru pasageri, un spital de ultimă generație cu trei săli de operație și o unitate de tratament intensiv cu 13 paturi care putea fi mărit la 26 în caz de urgență, precum și corturi gigant de dimensiunile unor hangare pline cu provizii.

Generalul Kohistani a afirmat atunci că SUA au lăsat în urmă 3.5 milioane de articole de dimensiuni mici, între care zeci de mii de sticle de apă, băuturi energizante, porții de mâncare gata preparate pentru soldați, telefoane, mobilă etc. De asemenea, americani au abandonat în bază mii de vehicule civile, multe dintre ele fără chei în contact, și sute de vehicule blindate, arme mici și muniție pentru ele. Conform unor estimări, americanii au lăsat în urmă materiale militare în valoare de șapte miliarde de dolari.

Baza a mai inclus, de asemenea, o închisoare cu aproximativ 5.000 de prizonieri, mulți dintre ei suspecți de apartenență la mișcarea talibanilor sau la ISIS. Aceștia au fost eliberați de islamiști după ce au cucerit Bagram.

Într-o declarație făcută în acel moment, generalul Kohistani a insistat că armata afgană ar putea asigura securitatea bazei aeriene, o afirmație care însă a fost contrazisă după doar câteva zile, când talibanii au capturat Bagram. Din acest motiv, decizia liderilor politici și militari americani de a abandona baza aeriană este considerată momentul crucial care a accelerat căderea Afganistanului în mâinile talibanilor în 2021. 

În urma deciziei președintelui Joe Biden de a retrage armata americană, capitalele de provincie din Afganistan au căzut una după alta în mâinile talibanilor, forțele afgane au cunoscut dezertări în masă, iar islamiștii au pătruns aproape nestingheriți în Kabul. 

Recuperată de americani?

Într-un material dedicat subiectului, revista Foreign Policy se referă la solicitarea publică a președintelui Trump de returnare a bazei militare de la un fost adversar, afirmând că declarația amenințătoare a liderului american “a stârnit un amestec de surpriză și scepticism”.

Potrivit prestigioasei publicații de politică externă, la patru ani distanță după ce a fost abandonată în contextul retragerii haotice a americanilor, baza reapare ca ultima manevră de politică externă a lui Trump, reaprinzând dezbaterea privind treburile neterminate ale Statelor Unite în Afganistanul controlat de talibani.

Relatări din presă indică faptul că Casa Albă ia în calcul opțiuni pentru a restabili o prezență americană la bază, invocând atât valoarea ei strategică antiteroristă, cât și proximitatea de facilități nucleare chineze esențiale. 

Situată la 64 km nord de Kabul, baza este încă complet capabilă să susțină avioane de mare capacitate, drone și platforme de supraveghere, forțe pentru operațiuni speciale și misiuni de reacție rapidă. Dacă pierderea ei a simbolizat retragerea americană, recâștigarea Bagramului ar putea marca o reafirmare îndrăzneață a puterii SUA într-o regiune turbulentă, sunt de părere analiștii Foreign Policy.

Comentatorii americani cred că, deși talibanii au respins rapid ideea lui Trump, problema este departe de a fi tranșată. În ultimii ani, talibanii s-au confruntat cu tensiuni interne tot mai puternice, generate de nemulțumirea față de concentrarea puterii de către emir și de combinarea autorității religioase cu controlul politic și administrativ.

Aceste fisuri, agravate de criza economică și de amenințarea în creștere a Statului Islamic-Khorasan (IS-K), slăbesc unitatea regimului și pot crea oportunități pentru negocieri pragmatice.

În acest context, ideea lui Trump de a recâștiga Bagram devine mai realistă, întrucât echipa sa ar putea exploata vulnerabilitățile talibanilor printr-un amestec de stimulente, diplomație discretă și presiuni regionale, baza rămânând un atu strategic pentru restabilirea influenței americane în Asia de Sud și Centrală.

Dar de ce vrea Trump ca americanii să preia din nou controlul bazei? Sunt cel puțin patru motive principale:

• IS-K și-a extins rapid operațiunile, iar evaluările spionilor americani avertizează că gruparea teroristă și-ar putea reconstrui capacitatea de a desfășura operațiuni externe în câteva luni dacă nu este controlat;
• Sanctuarele teroriste au reapărut în Afganistan;
• Colectarea de informații de către SUA a slăbit semnificativ, iar fără o prezență fizică în Afganistan, actualul model “over-the-horizon”, care se bazează pe baze îndepărtate din Golful Persic, este un substitut slab pentru proximitatea și vizibilitatea necesare unei lupte eficiente împotriva terorismului
• China, Rusia și Iran au acționat agresiv pentru a umple golul. Guvernul de la Beijing își adâncește rapid prezența în Afganistan, urmărind minerale rare și infrastructură critică. Rusia își extinde cooperarea de securitate după ce a recunoscut guvernul taliban. Iran continuă să trimită arme, combatanți și bani peste granițele afgane. India, deși marginalizată, urmărește cu îngrijorare evoluțiile din zonă, iar Pakistan, jucător tradițional perturbator, își reajustează poziția pe fondul instabilității crescânde din interiorul țării și al tensiunilor tot mai mari cu talibanii legate de adăposturile transfrontaliere ale talibanilor pakistanezi.

Ce opțiuni au însă americanii pentru a pune mâna pe Bagram? Foreign Policy a identificat câteva variante, fiecare cu riscuri și compromisuri.

1. Un acord negociat direct cu talibanii, fie ca înțelegere de sine stătătoare, fie ca extindere a cadrului existent de la Doha (2020). Deși “durii,” în special emirul din Kandahar, se așteaptă să se opună oricărei acomodări cu Washingtonul, alte facțiuni din coaliția fragilă a talibanilor ar putea favoriza în privat un asemenea acord ca fiind acceptabil și profitabil.

Ce ar oferi SUA:

• Asistență economică (ajutoare, investiții în infrastructură).
• Cooperare antiteroristă (sprijin logistic, instruire, schimb de informații).
• Ridicarea treptată a sancțiunilor impuse regimului taliban.
• Legitimitate internațională: un loc la ONU, acceptare diplomatică globală.

Ce ar cere talibanii:

• Recunoaștere oficială a regimului.
• Acces la fondurile înghețate în străinătate.
• Relaxarea restricțiilor de călătorie pentru liderii lor.

În plus, americanii ar putea face investiții într-o mină de litiu, conectând Afganistanul la lanțurile globale de aprovizionare, cu beneficii economice pentru ambele părți.

2. Administrare printr-o parte terță, prin externalizarea administrării bazei Bagram. Cine s-ar putea ocupa de bază?

• Qatar – emiratul mediază deja discuții între SUA și talibani, având un birou diplomatic pentru Statele Unite la Kabul.
• Emiratele Arabe Unite (EAU) – acestea administrează deja patru aeroporturi afgane, inclusiv Kabul, având control asupra logisticii și infrastructurii aviatice. De asemenea, EAU au găzduit disidenți talibani și au acces direct la conducerea de vârf a talibanilor, inclusiv în negocieri sensibile, precum cele pentru eliberarea de ostatici.
• Turcia – este membră a NATO, având experiență în baze internaționale.
• Uzbekistan – țara are frontieră comună cu Afganistanul, deține încă zeci de elicoptere de luptă și alte echipamente militare furnizate de SUA fostului guvern afgan (echipamente pe care talibanii sunt dornici să le recupereze) și este presată de grupări jihadiste uzbece protejate de talibani având legături cu al-Qaeda, IS-K și Hayat Tahrir al-Sham din Siria.

Toate aceste țări mențin relații apropiate cu talibanii, au acceptat ambasadori numiți de regim și rămân parteneri de securitate ai Washingtonului.

Cum ar funcționa un astfel de aranjament?

• Baza Bagram devine un hub comun antiterorist și de instruire.
• Oficial, baza este administrată de o țară terță. În realitate, SUA ar avea acces la supraveghere, informații și operațiuni.
• În plus, Washingtonul ar avea acoperire legală și diplomatică, minimizând totodată imaginea unui contact direct cu talibanii.

Ce avantaje ar exista pentru talibani?

• Regimul islamist evită imaginea de “cedare directă” către SUA.
• Talibanii pot prezenta colaborarea ca parteneriat cu o națiune musulmană și nu direct cu SUA.

3. Un aranjament discret, similar modelului pe care americanii l-au avut cu Pakistanul după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Astfel, după 2001, SUA au folosit baze din Pakistan (Jacobabad, Pasni) sub control nominal pakistanez, pentru a ataca ținte teroriste din regiune.

Cum ar arăta acest acord la Bagram? Înțelegerea ar putea permite personalului american să opereze în zone desemnate, cu liaisons numiți de talibani ca intermediari. Deși delicat politic, un astfel de angajament ar oglindi formele existente de interacțiune SUA-talibani, de la coordonări discrete pe imigrație și ajutor umanitar până la dialoguri limitate pe teme de contraterorism și droguri.

4. Un consorțiu hibrid civil-militar, o asociere între actori selectați din Golf, talibani și SUA. În această versiune, Bagram ar putea fi rebranduit ca un hub logistic și de aviație civilă, cu componente de securitate și informații gestionate de americani. Deși neconvenționale, formule similare au funcționat în Somalia, Irak, Djibouti și Sahel.

5. Prezență secretă a americanilor prin:

• rețele de informații
• unități paramilitare
• contractori privați

Potrivit Foreign Policy, această abordare ar putea valorifica legături existente cu foști membri ai unităților afgane de atac, intermediari regionali sau chiar dezertori talibani. Unitățile ar semăna cu echipele antiteroriste conduse de CIA, active în Afganistan până la preluarea puterii de către talibani.

Deși riscurile de a fi descoperiți și de represalii talibane ar fi semnificative, această abordare este în concordanță cu istoricul SUA de a opera în medii ostile prin mijloace pe care le-ar putea la nevoie nega ca fiind ale lor. Totuși, astfel de eforturi s-ar putea confrunta cu provocări serioase, inclusiv amenințarea tot mai mare a luării de ostatici de către talibani care implică cetățeni americani cu dublă cetățenie – o problemă recurentă care deja a forțat Washingtonul la eforturi diplomatice privind eliberarea de ostatici.

Probleme

Dorința lui Trump de a relua controlul asupra bazei Bagram s-ar confrunta cu mai multe probleme, au scris experții de peste ocean.

• China și Rusia ar vedea revenirea americanilor în Afganistan ca pe o provocare directă la influența lor regională, probabil determinându-le să preseze talibanii să reziste.
• Iran s-ar opune categoric.
• Pakistan ar trebui să își echilibreze relațiile, în timp ce India ar saluta tăcut această mișcare a americanilor.

Dar, afirmă Foreign Policy, în cele din urmă, talibanii înțeleg că nicio altă țară nu poate egala scara investițiilor și influenței americane.

Recuperarea Bagramului nu va fi ușoară, dar, dacă Administrația Trump adoptă o abordare pragmatică și explorează aranjamente creative, ar putea obține un punct de sprijin semnificativ fără a cădea într-un nou impas costisitor, sunt de părere experții.

Concluzia analiștilor este că restabilirea accesului la Bagram ar putea reprezenta o victorie importantă de politică externă a lui Trump și este o oportunitate care merită valorificată. Așa cum a scris un analist de la Hudson Institute: “Restabilirea unui punct de sprijin la Bagram înseamnă corectarea greșelilor din trecut și pregătirea pentru viitor. Istoria arată că Afganistanul este prea important pentru a fi ignorat”. 

Surse: Reuters, AP, Foreign Policy, CNN, Radio Free Europe/Radio Liberty, FoxNews, Al Jazeera, The Hill, X