DOCUMENT Institutul ”Elie Wiesel”, apel public la Ministerul de Interne și Parchetul General, după ce neolegionarii l-au comemorat din nou pe Zelea Codreanu la Tâncăbești, cu salutul nazist 

Institutul Național de Studiere a Holocaustului din România ”Elie Wiesel” a lansat un apel public către Ministerul Afacerilor Interne și către Parchetul General, după ce neolegionarii l-au comemorat din nou pe Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești, cu salutul nazist.

• ”(…) Echilibrul și stabilitatea socială înseamnă dreptul la expresie totală pentru simbolistica și manifestările extremei dreapta? În dauna memoriei victimelor Holocaustului sau a altor crime contra umanității? Angajamentele ferme ale autorităților, făcute la momente și evenimente comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului, de a combate antisemitismul, discursul urii și elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declarații, fără ecou pentru cei care au datoria să aplice legea”, se arată în scrisoarea transmisă MAI și PG.

Institutul semnalează escaladarea, în ultimul an, a discursului instigator la ură și a manifestărilor extremiste în spațiul public și susține că acest lucru a fost posibil prin sfidarea legii. În scrisoarea deschisă mai este amintit și raportul Inspecției Judiciare din 2021, care arată o eficiență redusă a activității procurorilor, în perioada 2017-2020, în spețele care aveau ca obiect infracţiunile motivate de ură şi discriminare şi infracţiunile rezultate din interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

Institutul „Elie Wiesel” amintește și că în urma comemorării cu salutul nazist a fondatorului mișcării criminale legionare la Tâncăbești, din 2024, mai multe persoane au fost trimise în judecată conform legii, pentru ca în 2025 alte persoane să repete salutul nazist și comemorarea lui Codreanu chiar sub ochii autorităților:

• ”Iată că, la un an de zile situația pare să fi revenit la vechile obiceiuri: manifestări prolegionare, cultul lui Corneliu Zelea Codreanu sub aripa ocrotitoare a jandarmilor. Aflăm cu stupefacție din presă că în data de 30 noiembrie 2025, în aceiași localitate Tâncăbești, județul Ilfov, pe spațiul public au avut loc maniferstări comemorative care se tot repetă din 1994: Așa cum rezultă din imaginile filmate nu au lipsit ritualuri legionare sau salutul nazist. OUG nr. 31/2002 a reintrat într-un con de umbră al justiției, iar asaltul extremiștilor asupra memoriei publice este unul dezinhibat și dincolo de lege? (…)”.

Scrisoarea deschisă a INSHR-EW poate fi consultată integral aici. 

Context

În luna aprilie, opt persoane care au participat la comemorarea fostei căpetenii legionare Corneliu Zelea Codreanu în satul Tâncăbești din comuna Snagov au fost trimise în judecată pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat, în luna iulie, articolul de lege în vigoare care definește ce este o organizație legionară, precum și o fotografie de la Tâncăbești cu președintele fundației Gavrilă Ogonaru care afișează salutul legionar.

Reacția Institutului venea după ce președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea care completa legislația privind combaterea manifestărilor legionare, antisemite extremiste și după declarațiile pe care acesta le-a făcut în conferința de presă de luni despre o asociația legionară.

Înainte de comemorarea din 30 noiembrie Poliţia a deschis o anchetă după ce persoane necunoscute au distrus troiţa din satul Tâncăbeşti, locul unde este comemorat Codreanu începând cu anii 90.

• Un documentar video Info Sud-Est a arătat în luna mai cum George Simion, șeful partidului extremist AUR și candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale din mai 2025, a fost lansat în politică de fiica celui mai cunoscut legionar din Dobrogea, Zoe Rădulescu, soacra lui Eugen Sechila, neolegionar fățiș și umbra pro-rusului Călin Georgescu în campania din 2024. În Dobrogea dominată de Teodosie, AUR a obținut cele mai mari rezultate politice în ultimii ani, iar sub Teodosie, mișcarea neolegionară din România crește în mai multe nuclee, toate sateliți în jurul mănăstirii Văcăreștii Noi. Teodosie a primit una din cele două sancțiuni care i-au fost aplicate de Biserica Ortodoxă pentru ridicarea controversată a Mănăstirii Văcărești, nucleu neolegionar. Vezi documentarul video aici. 

Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea care vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legional, rasist sau xenofob, deoarece consideră legitim ”să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș” chiar dacă în rândul acesteia sunt peersoane care au făcut parte din mișcarea legionară. Curtea Constituțională a respins cu unanimitate sesizarea președintelui (7-0, în lipsa judecătorilor Cristian Deliorga și Gheorghe Stan). Citește detalii aici și aici.  

Legea împotriva extremismului, ignorată de autorități peste 20 de ani 

Mișcarea neolegionară, discursul urii, antisemitismul și apologia fenomenului extremist au escaladat în România în ultimii ani, deși există o lege care interzice acest lucru încă din 2002, ba care chiar a fost consolidată printr-o lege din 2015.

Cu toate acestea, instalarea de monumente care elogiază criminali de război, festivități de comemorare, discursuri publice extremiste și alte forme de manifestare contrare legii au fost ignorate de autorități. 

Acestea au început să se uite atent la fenomen după ce candidatul pro-rus cu discurs legionar, Călin Georgescu, astăzi propunere de premier, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024. Curtea Constituțională a anulat, în 6 decembrie, scrutinul de atunci, acuzând vicierea procesului electoral în integralitatea sa. 

G4Media a scris constant despre acest fenomen, a militat pentru schimbarea numelor străzilor care aminteau de criminali de război și a atras atenția în nenumărate rânduri asupra fenomenului antisemit din România.

G4Media a publicat un amplu documentar despre fenomenul extremist din România și originile sale postdecembriste, intitulat ”Cine sunt extremiștii”, structurat în trei părți. Acestea pot fi vizionate aici (I), aici (II) și aici (III). 

Despre crimele Mișcării Legionare sub Corneliu Zelea Codreanu

Istoricul Daniel Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din Constanța (Universitatea „Ovidius”), a arătat într-o analiză pentru Veridica, cum în 1923, în jurul lui Corneliu Zelea-Codreanu, se constituia un grup care avea scopul de a ucide proprietari de ziare și oameni politici:

• ”Deși evitate pe moment, asasinatele tot aveau să înceapă, cel mai răsunător caz în acei ani fiind cel al uciderii prefectului de Iași, Constantin Manciu, de către același Codreanu, în octombrie 1924. Doar că toți acești radicali aveau să fie achitați, într-o atmosferă cu săli de judecată pline cu susținători, cu jurați care-i admirau și judecători care, fie că erau simpatizanți, fie de frică, nu se opuneau. Drumul tineretului radical spre crimă politică nu era doar deschis, dar adesea era pavat cu complicitatea autorităților”, notează Citirigă. Citește aici analiza integrală „Listele morții”, crima politică și obsedanta fascinație a fascismului. 

Mișcarea Legionară a reprezentat cel mai toxic produs politic și ideologic al României anilor 1920-1930. Ideile principale vizau critica regimului democrat, a instituțiilor sale (în principal partidele politice și Parlamentul) și a legăturilor pe care România le avea cu statele europene democrate, în special Franța și Marea Britanie. Legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea.

Criticile Mișcării Legionare la adresa realităților politice și sociale din România erau îndreptate cu precădere la adresa comunităților etnice minoritare, și în special a evreilor. Pentru că nu a reușit să obțină o majoritate electorală în procesele electorale la care a participat, Legiunea a militat pentru asasinat drept principală acțiune politică. Citește detalii aici. 

Istoricul Florin Anghel a arătat pentru G4Media cum, după 1990, Mișcarea Legionară a profitat de toleranța propagandei din anii ’80 a lui Nicolae Ceaușescu (care încă funcționa în anii după Revoluție), referitoare la rescrierea evenimentelor legate de activitățile lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, inclusiv a grupurilor de oameni politici și de intelectuali din jurul acestora. Cei mai mulți sfârșiseră în închisorile comuniste și figurau drept luptători și eroi anticomuniști. Propagandiștii lui Nicolae Ceaușescu nu au scris nicio lucrare referitoare la ocupația românească de dincolo de Nistru, după 1941, la Holocaust sau la genocidul romilor.

Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidală față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică, arată istoricul.

• ”Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat, după decembrie 1989, și asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu, care a fost prezentat drept doar o victimă a abuzurilor instituțiilor regelui Carol al II-lea. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcăriil Legionare, considerându-le drept „martiri”, „eroi”, „luptători” anti-sistem”.