Canada închide agenția care analiza abuzurile reclamate împotriva companiilor canadiene din străinătate | Instituția avea 24 de plângeri active, inclusiv împotriva unei exploatări miniere din Pakistan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul canadian condus de premierul Mark Carney a desființat Oficiul Ombudsmanului Canadian pentru Întreprinderi Responsabile (CORE), instituția creată pentru a analiza plângerile privind presupuse încălcări ale drepturilor omului de către companii canadiene care operează în străinătate, în special în sectoarele minier, petrolier și al confecțiilor, relatează publicația Mongabay.

Decizia a provocat reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a grupurilor care monitorizează activitatea companiilor canadiene peste hotare. Acestea acuză guvernul că elimină unul dintre puținele mecanisme prin care comunitățile afectate puteau cere socoteală unor corporații cu sediul în Canada.

Instituția a fost creată în 2019 pentru a examina plângerile privind presupuse abuzuri comise de companii canadiene în afara țării. Potrivit Mongabay, la momentul desființării avea cel puțin 24 de plângeri active, iar alte comunități din diferite regiuni ale lumii pregăteau dosare pe care intenționau să le depună după ocuparea postului de Ombudsman, vacant de mai bine de un an.

La o conferință de presă susținută pe 11 iunie, premierul Mark Carney a justificat decizia prin lipsa de eficiență a instituției.

„Guvernul a eliminat biroul deoarece l-a considerat ineficient, având în vedere că a finalizat o singură investigație în șapte ani”, a declarat acesta.

Anunțul a surprins inclusiv organizațiile care colaborau cu instituția. Mongabay notează că guvernul nu a comunicat public decizia în momentul în care aceasta a fost luată, iar cu doar câteva săptămâni înainte reprezentanții CORE afirmau că instituția continuă să primească plângeri și să gestioneze dosare aflate în lucru.

Canada găzduiește aproximativ jumătate dintre companiile miniere și de explorare minerală listate la bursă la nivel mondial, iar crearea CORE a venit după decenii de presiuni din partea societății civile pentru un control mai strict asupra operațiunilor desfășurate de aceste companii în alte state.

Organizația Mining Watch Canada, una dintre cele care au militat pentru înființarea instituției, a criticat dur decizia guvernului.

„Motivele invocate de guvernul Carney sunt, în cel mai bun caz, dezinformate, dar mult mai probabil reprezintă o favoare deliberată făcută multinaționalelor canadiene pentru a le proteja de acuzațiile privind încălcarea drepturilor omului”, a declarat Catherine Coumans, coordonatoarea programului Asia-Pacific al organizației, citată de Mongabay.

Desființarea agenției are loc și în contextul în care Canada este criticată pentru eforturile insuficiente de combatere a muncii forțate în lanțurile de aprovizionare. CORE analiza inclusiv plângeri privind munca forțată și presupuse abuzuri asociate unor proiecte miniere canadiene din diferite regiuni ale lumii.

În aprilie, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului recomandase Canadei să numească urgent un nou Ombudsman și să consolideze atribuțiile instituției, inclusiv prin acordarea unor puteri sporite de investigare, precum posibilitatea de a solicita documente și mărturii obligatorii.

Printre dosarele aflate în analiză se număra o plângere depusă de activiști din provincia pakistaneză Balochistan împotriva companiei canadiene Barrick Mining, implicată în dezvoltarea minei de cupru și aur Reko Diq. Autorul plângerii, activistul Lateef Johar, a declarat că și-a pus în pericol siguranța personală pentru a documenta cazul și că nu a fost informat despre închiderea instituției.

„Ce se întâmplă cu oameni ca mine, care au riscat totul, inclusiv propria securitate, pentru a depune astfel de plângeri împotriva unor corporații foarte puternice?”, a întrebat acesta.

Un alt dosar important privea activitățile companiei canadiene Reconnaissance Energy Africa (ReconAfrica) în Namibia. Reprezentanții comunităților locale susțin că au așteptat mai bine de doi ani ca plângerile lor să fie analizate, fără ca procedura să depășească etapa preliminară.

Potrivit Mongabay, decizia guvernului canadian este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în luna martie, ministrul canadian de Externe, Anita Anand, declarase că instituția „rămâne importantă”.

Ministerul canadian al Afacerilor Externe a transmis ulterior că atribuțiile CORE vor fi integrate în alte mecanisme guvernamentale, despre care susține că au rezultate mai bune. Organizațiile pentru responsabilizarea companiilor cer însă revenirea asupra deciziei și reînființarea instituției cu mai multă independență și competențe sporite.

Pentru România, subiectul este relevant și prin prisma faptului că una dintre cele mai cunoscute controverse legate de o companie minieră canadiană a fost proiectul Roșia Montană, dezvoltat de Gabriel Resources. Totuși, cazul Roșia Montană nu a făcut obiectul investigațiilor CORE, instituția canadiană fiind creată abia în 2019.