BREAKING Curtea Constituțională a respins cu unanimitate sesizarea lui Nicușor Dan pe legea anti-extremism / CCR: Legea e clară, precisă și predictibilă / Președintele invocase presupusa lipsă de claritate

UPDATE: Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, potrivit surselor G4Media, confirmate ulterior de un comunicat oficial al CCR. Sesizarea a fost respinsă „ca neîntemeiată”, cu unanimitate. Printre cei care au votat respingerea sesizării președintelui se numără și Dacian Dragoș, noul judecător propus la CCR de Nicușor Dan.

Curtea a respins toate argumentele președintelui Nicușor Dan, care invocase presupusa lipsă de claritate și predictibilitate a legii. ”Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă”, se arată în comunicat.

Reamintim că inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, a renunțat la Ordinul Național pentru Merit după ce președintele Nicușor Dan a atacat la CCR legislația anti-extremism.

UPDATE 1: Un comunicat al CCR a confirmat oficial respingerea sesizării președintelui Nicușor Dan.

“În ședința din data de 17 iulie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de către Președintele României și a constatat că sunt constituționale în raport cu criticile formulate” articolele vizate de șeful statului, se arată în comunicatul citat.

Care sunt argumentele CCR:

• “În esență, raportat la criticile formulate de autorul obiecției, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.
• Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația.
• Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice.
• Decizia Curții Constituționale ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență.
• Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituțională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecție de neconstituționalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputați. Cu privire la această obiecție, Curtea și-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare și publicare, pe fundamentul unui test de proporționalitate între măsurile legislative propuse și obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conștiință ori accesul la educație și cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituționale prevăzute în art.30 alin. (7).*
• Decizia este definitivă și general obligatorie”.

Știrea inițială: Curtea Constituţională a României dezbate, joi, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei.

Şeful statului a trimis CCR o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.

Nicuşor Dan subliniază că „orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, spune el.

Şeful statului invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.

El indică lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist.

„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă Nicuşor Dan.

Preşedintele mai spune că, prin comparaţie, legislaţiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizaţiilor, a faptelor, a materialelor şi a simbolurilor interzise.

Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.

„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, mai afirmă el.

Nicuşor Dan aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).

Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi, obiecţie respinsă săptămâna trecută de Curtea Constituţională, amintește Agerpres.