ANALIZĂ Va lansa NATO atacuri preventive împotriva Rusiei?

Informația pe scurt:

• NATO analizează o strategie mai agresivă, inclusiv lovituri preventive, ca răspuns la atacurile hibride ale Rusiei
• State europene cer trecerea de la reacție la acțiune proactivă pentru a descuraja sabotajele Moscovei
• Raportări multiple indică intensificarea sabotajelor și operațiunilor clandestine ruse în Europa.
• Kremlinul respinge acuzațiile și condamnă discuția NATO despre lovituri preventive ca fiind escaladatoare
• Alianța rămâne oficial defensivă, dar planurile și pregătirile militare europene arată îngrijorări reale privind un conflict cu Rusia

Strategie NATO mai agresivă

NATO ia în considerare să fie “mai agresivă” în răspunsul său la atacurile cibernetice, sabotajele și încălcările spațiului aerian comise de Rusia, potrivit celui mai înalt ofițer militar al alianței.
Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, care este președintele comitetului militar al NATO, a declarat pentru Financial Times că alianța militară occidentală analizează intensificarea răspunsului la războiul hibrid dus de Moscova. 

“Studiem totul… În ceea ce privește domeniul cibernetic, suntem mai degrabă reactivi. Să devenim mai agresivi sau proactivi în loc de reactivi este ceva la care ne gândim,” a spus Dragone.

Financial Times a reamintit că Europa a fost lovită în anii de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina de numeroase incidente de război hibrid – de la tăierea cablurilor din Marea Baltică până la atacuri cibernetice pe întreg continentul. Unele dintre atacuri au fost atribuite Rusiei, altele au avut autori neclari. 

Reacționând la seria de atacuri puse pe seama Moscovei, unii diplomați, în special din țările est-europene, au cerut ca NATO să nu mai fie doar reactivă și să riposteze. Un astfel de răspuns ar fi cel mai ușor de aplicat în cazul atacurilor cibernetice, unde multe țări au capabilități ofensive, dar ar fi mult mai dificil pentru sabotorii fizici sau intruziunile cu drone.

De exemplu, un diplomat baltic a spus: “Dacă tot ce facem este să continuăm să fim reactivi, nu facem decât să invităm Rusia să tot încerce, să tot ne rănească. Mai ales când războiul hibrid este asimetric – îi costă puțin pe ei și mult pe noi. Trebuie să fim mai inventivi.”

În acest contex, amiralul Dragone a afirmat că “o lovitură preventivă” ar putea fi considerată “o acțiune defensivă,” dar a adăugat: “Este mai îndepărtată de modul nostru obișnuit de gândire și comportement.”

“A fi mai agresivi în comparație cu agresivitatea adversarului nostru ar putea fi o opțiune. (Problemele sunt) cadrul legal, cadrul jurisdicțional, cine va face asta?” s-a întrebat amiralul.

Potrivit jurnaliștilor, NATO a avut succes cu misiunea Baltic Sentry, în cadrul căreia nave, avioane și drone navale au patrulat Marea Baltică, împiedicând repetarea numeroaselor incidente de tăiere a cablurilor din 2023 și 2024 comise de nave legate de așa-numita “flotă din umbră” a Rusiei, creată pentru a ocoli sancțiunile occidentale.

“De la începutul misiunii Baltic Sentry, nu s-a mai întâmplat nimic. Asta înseamnă că această descurajare funcționează,” a adăugat Dragone.

În ciuda succesului Baltic Sentry însă, în alianță persistă îngrijorări după ce un tribunal finlandez a respins un caz împotriva echipajului navei Eagle S, un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook, bănuit că face parte din “flota din umbră” a Moscovei, acuzat de infracțiuni grave și interferență cu comunicațiile după ce ar fi tăiat cabluri subacvatice de energie și date.

Procurorii au susținut că petrolierul și-a târât ancora pe fundul mării pe o distanță de zeci de kilometri. Echipajul a negat orice faptă ilegală, iar judecătorii finlandezi au spus că nu pot trage la răspundere marinarii pe motiv că nava se afla în ape internaționale când a avut loc presupusul sabotaj. 

Întrebată dacă acest lucru oferă navelor rusești mână liberă în apele internaționale, Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a declarat pentru FT: “Da, și aceasta este o problemă.”

Șefa diplomației de la Helsinki a adăugat că adoptarea unei poziții mai ferme “este ceva ce analizăm. Până acum, nu cred că a existat nevoie de asta. De asemenea, ar trebui să facem un pas înapoi și să analizăm cu adevărat ce urmărește agresorul. Probabil, nu ar trebui să fim isterici. Avem propriul nostru plan de acțiune și ar trebui să avem încredere în el, pentru că este destul de solid.”

Dragone a recunoscut că o problemă este faptul că NATO și membrii săi “au mult mai multe limite decât adversarul nostru, din motive etice, legale, de jurisdicție. Aceasta este o problemă. Nu vreau să spun că este o poziție pierzătoare, dar este o poziție mai dificilă decât a adversarului nostru.”

Șeful comitetului militar al NATO a spus că testul crucial este descurajarea agresiunilor viitoare. “Cum se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovitură preventivă – este ceva ce trebuie analizat în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista și mai multă presiune în această direcție,” a adăugat președintele comitetului militar al NATO.

În plus, așa cum a notat și Newsweek, țările NATO încă încearcă să stabilească cine este responsabil pentru supravegherea zonelor vulnerabile la sabotaj, precum Marea Baltică și Marea Nordului. 

Mâna Rusiei?

Un raport publicat în luna martie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a indicat că Rusia desfășoară o campanie tot mai violentă de sabotaj și subversiune împotriva unor ținte europene și americane aflate în Europa.

Raportul menționa că numărul atacurilor rusești în Europa aproape s-a triplat între 2023 și 2024, după ce deja se înmulțiseră de patru ori între 2022 și 2023. “Datele indică faptul că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Statele Unite și Europa și că guvernul rus, inclusiv președintele Vladimir Putin, nu poate fi considerat de încredere,” se indica în raport.

La vremea respectivă, Newsweek a scris că Occidentul a tras un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea activității militare ruse în apropierea unor cabluri subacvatice de comunicații esențiale. Membrii NATO se tem tot mai mult că Putin ar putea viza aceste cabluri submarine și alte infrastructuri critice vitale pentru sistemele globale de comunicații.

De exemplu, o navă cargo rusească a staționat timp de săptămâni întregi deasupra unor cabluri subacvatice de comunicații din Oceanul Pacific, stârnind îngrijorări privind posibile acte de sabotaj. Tăierea acestor linii-cheie ar putea paraliza comunicațiile și perturba economiile globale – un scenariu care ar servi intereselor Rusiei într-un eventual conflict cu NATO, au scris analiștii.

Iar în aprilie 2025, ambasadorul Rusiei în Regatul Unit, Andrei Kelin, a refuzat să nege informațiile din presă conform cărora Rusia ar urmări submarinele nucleare britanice în apele din jurul Marii Britanii.

Toate aceste informații confirmă ceea ce spuneam într-un material publicat în urmă cu doi ani, când vorbeam despre faptul că președintele Putin ar putea ordona lansarea unor atacuri teroriste pe teritoriul unor țări din Occident, atât ca să-și mascheze seria de eșecuri militare pe teatrul de război din Ucraina, cât și ca răzbunare împotriva țărilor din vest care susțin guvernul de la Kiev.

Plecând de la un articol din Los Angeles Times, scriam că disperarea crescută a lui Putin îl putea face să creadă că atacurile teroriste lansate împotriva țărilor occidentale sunt un răspuns legitim.

De exemplu, doar în ultimul an, guvernele NATO au acuzat agențiile de informații ruse că recrutează de la distanță infractori și îi folosesc pentru a răspândi haos.

Numărul exact de atacuri este greu de cuantificat. Acuzațiile variază din Marea Britanie până în Estonia, Cehia și Polonia – unde autoritățile spun că Rusia a plătit un grup pentru a incendia cel mai mare centru comercial din țară, în mai 2024.

Anul trecut, poliția din Suedia a investigat deraieri repetate ale unor garnituri de trenuri. La rândul său, guvernul de la Varșovia a susținut că moartea unui polițist de frontieră polonez a fost parte a amenințării hibride mai mari venite din Belarus, la cererea Moscovei. Soldatul a fost înjunghiat mortal de un imigrant ilegal.

De asemenea, Lituania a acuzat Rusia că “probabil” s-a aflat în spatele unui atac comis împotriva dizidentului politic rus Leonid Volkov, apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la Vilnius, incident produs în martie 2024. 

Tot în această serie de incidente misterioase, considerate tot mai mult drept acte de sabotaj ale Moscovei, sunt incluse mai multe cazuri de incendieri în țările NATO, care au vizat depozite de aprovizionare pentru Ucraina, dar și site-uri civile precum un magazin IKEA din Lituania.

Incendiile de la o fabrică de fier vechi din Hamburg, o firmă farmaceutică din Copenhaga și un centru comercial din Varșovia se numără printre incidentele care creează probleme pentru alianța nord-atlantică.

Între timp, un bărbat a fost arestat în Polonia, după ce ar fi fost prins examinând măsurile de securitate de pe aeroportul Rzeszow, un nod esențial pentru transportul armelor pentru Ucraina, aparent cu intenția de a sprijini o tentativă de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Iar în luna iunie a acestui an, un columbian a fost condamnat la opt ani de închisoare în Cehia pentru incendierea unor autobuze la Praga, la ordinul unui recrutor rus prin Telegram, care l-a obligat și să se filmeze când a dat foc vehiculelor.

Daniela Richterova, lector la Departamentul de Studii de Război de la King’s College din Londra, a declarat la momentul respectiv că țintele Moscovei sunt similare cu cele din perioada Războiului Rece.

“Începând cu anii 1960, Moscova, Praga și Berlinul de Est au planificat și, în unele cazuri, au efectuat atacuri împotriva statelor membre NATO,” a declarat ea pentru Newsweek.

“Avem dovezi ale unor planuri detaliate împotriva infrastructurii critice, depozitelor de arme și infrastructurii de securitate din Franța, Germania, Austria.”

“Ceea ce cred că nu am văzut până acum, dar ceea ce făcea parte din doctrina blocului sovietic, vizează ceea ce KGB și alte servicii blocului sovietic au numit instalații și infrastructură politică, de securitate și informații,” a spus experta.

Analiștii occidentali au scris că atacurile suspectate a fi sprijinite de Rusia în Europa sunt, de obicei, operațiuni de informații nesofisticate, multe dintre ele implicând incendieri. Acest tip de atac are risc redus pentru Rusia comparativ cu trimiterea agenților profesioniști într-o Europă tot mai ostilă.

Reacția Moscovei

De partea ei, Moscova a negat constant toate acuzațiile de sabotaj, inclusiv în cazul incendiului din martie 2024 de la Cromwell Industrial Estate, în estul Londrei, la un depozit ce aparținea unei companii ucrainene de logistică care trimitea ajutoare umanitare și antene Starlink către Ucraina.

“Rusia nu s-a angajat niciodată în activități de sabotaj împotriva Regatului Unit și nu are intenția de a face acest lucru,” a transmis Ambasada Rusiei în Marea Britanie după acuzațiile privind implicarea rușilor în incendiul de la compania ucraineană din capitala britanică.

De asemenea, în mai trecut, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că afirmațiile privind implicarea Rusiei în astfel de incidente “sunt total lipsite de temei și le respingem în mod decisiv pe toate.”

Iar luni, regimul de la Kremlin a reacționat vehement la afirmațiile celui mai înalt ofițer militar al NATO, potrivit cărora alianța militară condusă de SUA ar putea lua în considerare o “lovitură preventivă” împotriva Rusiei, afirmând că acestea sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o încercare de a avansa spre escaladare.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a spus că aceste remarci sunt privite de Moscova ca “un pas extrem de iresponsabil, care indică disponibilitatea alianței de a continua să se îndrepte spre escaladare.”

“Vedem în asta o încercare deliberată de a submina eforturile de depășire a crizei ucrainene,” a afirmat Zakharova. “Cei care fac astfel de declarații ar trebui să fie conștienți de riscuri și de posibilele consecințe, inclusiv pentru membrii alianței înșiși.”

Pregătiri de război?

NATO nu a prezentat niciodată public un plan concret pentru o lovitură preventivă împotriva Rusiei, însă discuția a fost reaprinsă după declarațiile amiralului Giuseppe Cavo Dragon.

Potrivit analiștilor, în interiorul NATO, astfel de scenarii ar reprezenta decizii politice majore, deoarece alianța funcționează strict pe bază de consens între toate cele 32 de state membre. Surse doctrinare și analiză juridică subliniază că o acțiune preemptivă ar necesita justificări solide în dreptul internațional, precum autoapărarea prevăzută de Carta ONU sau o reinterpretare a Articolului 5 în contextul atacurilor hibride.

În practică, o asemenea măsură ar viza în primul rând domeniul cibernetic, unde numeroase țări NATO dețin deja capabilități ofensive. Așa cum am menționat anterior, Microsoft și alte organizații au raportat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice atribuite actorilor ruși împotriva guvernelor și infrastructurilor statelor NATO.

De asemenea, operațiunile preventive ar putea include interceptarea dronelor sau a navelor suspectate de sabotaj, în special în Marea Baltică și Marea Nordului, regiuni deja afectate de tăieri de cabluri, interferențe maritime și activități ale “flotei din umbră” a Rusiei.

Programul Baltic Sentry – misiune NATO de monitorizare și patrulare navală – a demonstrat că acțiunile coordonate de descurajare funcționează. Totuși, incidente precum intrările neautorizate ale avioanelor rusești în spațiul aerian estonian sau incursiunile cu drone în Polonia și România continuă să îngrijoreze statele de pe flancul estic.

Pe de altă parte, comentatorii afirmă că nu există indicii că NATO ar pregăti un atac nuclear împotriva Rusiei, iar doctrina alianței rămâne una fundamental defensivă. Armele nucleare sunt menținute exclusiv pentru descurajare și, în scenarii extreme, pentru o eventuală ripostă, nu pentru o inițiativă ofensivă. Din același motiv, o ofensivă convențională majoră lansată “din senin” asupra teritoriului rus ar contraveni atât textului, cât și spiritului strategiei oficiale a NATO, fiind considerată improbabilă din punct de vedere politic datorită riscului imediat de escaladare nucleară.

În acest context, declarațiile amiralului Dragone trebuie înțelese ca parte a unei discuții teoretice privind opțiuni posibile în fața intensificării războiului hibrid dus de Moscova, nu ca un plan operațional. Interviul din Financial Times arată că NATO “analizează” posibile răspunsuri proactive, fără a angaja o schimbare doctrinară reală, cred comentatorii.

Reacția dură a Rusiei se explică prin faptul că orice mențiune privind “o lovitură preventivă” este percepută la Moscova drept o discuție despre escaladare strategică, inclusiv cu potențial nuclear, chiar dacă NATO nu merge în această direcție.

Analiștii occidentali subliniază însă că discuția are loc în contextul intensificării războiului hibrid din partea Moscovei, iar orice analiză a opțiunilor – inclusiv atacurile preemptive – este văzută ca parte a efortului de descurajare și protecție a infrastructurilor critice ale alianței.

În acest context, Wall Street Journal a scris recent că Germania a început să implementeze un plan top-secret care detaliază modul în care 800.000 de militari ar fi mobilizați într-un război cu Rusia, în cazul în care aceasta ar ataca o țară NATO.

Documentul de 1.200 de pagini, numit “Planul de Operațiuni Germania” (OPLAN), a fost dezvăluit la câteva săptămâni după ce cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra unor vremuri incerte.

“Amenințările sunt reale,” le-a spus el liderilor din mediul de afaceri în septembrie. “Nu suntem în război, dar nici nu mai trăim în timp de pace.”

Dosarul OPLAN descrie infrastructura civilă care ar constitui active esențiale pentru deplasarea trupelor către un front estic în cazul unui război. Documentul detaliază ce porturi, rețele feroviare, rute fluviale și șosele ar deveni parte din mașinăria de război a NATO, Germania fiind considerată punctul principal de tranzit pentru trupele aliaților europeni și ale Statelor Unite.

Oficiali germani de rang înalt au declarat public că un război cu Rusia se profilează la orizont, în condițiile în care invazia Ucrainei continuă de peste trei ani.

Săptămâna trecută, de exemplu, ministrul german de externe Johann Wadephul a afirmat că noi informații arată că Rusia se pregătește să atace un membru NATO înainte de sfârșitul deceniului.

“Putin are în vizor UE și NATO. Serviciile noastre de informații emit avertismente urgente: cel puțin, Rusia își creează posibilitatea de a purta un război împotriva NATO până în 2029,” a scris el pe X.

“Trebuie să descurajăm orice agresiune rusă suplimentară, împreună cu partenerii și aliații noștri. Aceste divizii, fără îndoială, ne au în vizor pe noi, Uniunea Europeană și NATO. Amenințarea la adresa țării noastre din partea Rusiei nu mai este o preocupare îndepărtată; este deja o realitate.”

The Wall Street Journal a relatat că pregătiri asemănătoare celor din Războiul Rece sunt deja în desfășurare, compania de apărare Rheinmetall organizând în acest an un câmp operațional temporar în estul Germaniei. Compania fost construit o tabără pentru 500 de soldați, cu dormitoare, 48 de cabine de duș, cinci stații de alimentare, o bucătărie de teren, supraveghere cu drone și pază înarmată verificată special pentru influență rusă și chineză.

Locația a fost construită în 14 zile și demontată în șapte, directorul Rheinmetall, Marc Lemmermann, descriind procesul drept “ridicarea unui mic oraș din nimic și demontarea lui în doar câteva zile.”

OPLAN a evaluat, de asemenea, infrastructura națională pentru a identifica zonele unde este necesară direcționarea investițiilor pentru a consolida capacitatea militară a țării. Berlinul estimează că 20% dintre autostrăzi și peste un sfert dintre podurile de pe autostrăzi au nevoie de reparații din cauza subfinanțării cronice, potrivit Wall Street Journal.

De asemenea, porturile de la Marea Nordului și Marea Baltică necesită lucrări în valoare de 15 miliarde de euro, incluzând 3 miliarde de euro pentru modernizări precum consolidarea docurilor, conform federației porturilor maritime germane.

Au existat și alte semne ale pregătirilor pentru un posibil conflict între aliații NATO și Rusia în acest an. În august, Belgia, Germania și Țările de Jos au convenit redeschiderea istoricei căi ferate Iron Rhine pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în Europa. Prim-ministrul belgian Alexander De Croo și premierul olandez Dick Schoof au declarat că decizia va restaura ruta din secolul al XIX-lea dintre Anvers și regiunea Ruhr, care a fost inactivă din 1991.

“Acest proiect face parte dintr-un efort mai amplu de a întări infrastructura de apărare a Europei și capacitatea sa de a răspunde rapid la amenințări,” a spus De Croo în august.

Surse: Financial Times, Newsweek, CSIS, Los Angeles Times, AP, Radio Free Europe/Radio Liberty, NBC News, Reuters, Wall Street Journal, FoxNews, news.com.au, nato.int, X