Analiză Graphs.ro: Incidența împreună cu rata de pozitivare a testelor reprezintă un sistem mai echitabil pentru evaluarea riscului epidemiologic. Nivelul de risc scade cu cât un județ testează mai mult, iar restricțiile trebuie să țină cont de acest indicator

Incidența împreună cu rata de pozitivare a testelor reprezintă un sistem mai echitabil pentru evaluarea riscului epidemiologic, pentru că nivelul de risc scade cu cât un județ testează mai mult, iar restricțiile trebuie să țină cont de acest indicator, se arată într-o analiză realizată de Dragoș Vana și Valentin Pârvu, publicată pe graphs.ro.

Analiza pornește de la diferențele semnificative dintre nivelurile de testate pentru COVID-19 între județele României și de la recomandările Consiliului European, care a adoptat în octombrie 2020 un sistem de evaluare a riscului bazat atât pe incidență, cât și pe rata de pozitivare. Cele patru scenarii din sistemul folosit la nivel european sunt:

• verde dacă incidența cumulată 14 zile la 1000 locuitori este sub 0.25 și rata de pozitivare e sub 4%
• portocaliu dacă incidența cumulată 14 zile la 1000 locuitori este sub 0.5 și rata de pozitivare e peste 4%, sau dacă incidența este între 0.25 și 1.5 și rata de pozitivare e sub 4%
• roșu dacă incidența cumulată 14 zile la 1000 locuitori este între 0.5 si 1.5 și rata de pozitivare e peste 4%, sau dacă incidența este între 1.5 și 5
• roșu închis dacă incidența cumulată 14 zile la 1000 locuitori este peste 5

„Folosind prevalența estimată, un sistem asemănător cu cel sugerat de CE, dar mai granular, și cu patru nivele de risc (verde, galben, roșu, roșu închis) poate fi utilizat în România. Acest sistem folosește atât indicatorul actual de incidență, dar și rata de pozitivare în ultima săptămână din județ, care depinde de ratele de testare din județ. Județele cu testare mai bună au rată de pozitivare mai mică la aceeași incidență, prin urmare au de asemenea un nivel redus de risc. Având în vedere că la nivel național cazurile reale sunt acum de aproximativ 4 ori mai multe decât cele diagnosticate, un sistem folosind prevalența reală estimată la 1000 locuitori ar putea folosi nivele de risc de 4 ori mai mari decât cele actuale: 0 – 4 verde, 4 – 12 galben, 12-24 roșu, peste 24 roșu închis”, subliniază autorii.

Aceștia explică în detaliu modul de calcul al ratei de prevalență și propun următoarele praguri:

Pentru a sublinia importanța trecerii la acest sistem de evaluare a riscului epidemiologic, autorii dau exemplu 7 județe, cu diferențe mari ale nivelului de testare și rate de pozitivare diferite:

Pe modelul propus în analiză se obțin următoarele estimări pentru incidența reală:

Conform acestei estimări, dintre județele analizare în acest caz, situația epidemiologică cea mai gravă era în Caraș Severin, urmat de Cluj și Timiș, iar situația cea mai bună era în Vrancea, urmat de Neamț și Brăila.

În exemplul de mai sus cu cele 7 județe: Caraș Severin ar fi în scenariul roșu, în timp ce celelalte județe ar fi în scenariul galben. Vrancea și Brăila ar trece din scenariul verde în scenariul galben, în timp ce Cluj și Timiș ar trece din roșu în galben. București și Neamț ar rămâne în scenariul galben.

„Deciziile asupra implementării restricțiilor ar trebui luate ținând cont de testare. Un sistem bazat pe rata de pozitivare, precum cel recomandat de Consiliul European, ar fi simplu de înțeles și ar putea fi ușor modificat pentru România. Modelul statistic detaliat mai sus permite o estimare a prevalenței în populație, folosind rata de pozitivare la nivel de județ, și incidența locală la nivel de UAT. Metoda aceasta ar duce la decizii mai echitabile, rezolvând unele din problemele ridicate de către autoritățile locale”, consideră autorii.

Citește analiza integrală pe graphs.ro.