ANALIZĂ De ce Europa și Zelenski sunt doar spectatori la summitul din Alaska

Deși sunt principalele susținătoare militare și financiare ale Ucrainei, guvernele europene au fost excluse de la discuțiile directe dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, ceea ce indică faptul că Europa nu este principalul factor de decizie în meciul diplomatic dintre SUA și Rusia, chiar și atunci când aceste convorbiri influențează direct securitatea continentului. De asemenea, Volodimir Zelenski a fost ținut departe de reuniunea dintre Casa Albă și Kremlin de vineri, cu unii analiști indicând poziția sa intransigentă legată de cedarea unor teritorii ca fiind principalul motiv pentru neincluderea sa în negocieri.

 

Informația pe scurt:

• Președinții Trump și Putin vor discuta în Alaska vineri
• Întâlnirea este gândită ca un pas spre încheierea războiului din Ucraina
• Kievul și Moscova au deocamdată poziții aparent ireconciliabile
• Europa nu a fost invitată la discuțiile din Statele Unite
• Zelenski a fost și el exclus de la negocierile dintre marile puteri

 

Un summit cu miză mare

Președintele Donald Trump se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin – prima dată din 2007 când un președinte american îl invită pe liderul rus la discuții private în Statele Unite.

Alegerea statului Alaska nu este întâmplătoare – este teritoriu american, dar și geografic aproape de Rusia, ceea ce facilitează atât logistica, cât și simbolismul unei întâlniri la “jumătatea drumului” între cele două puteri.

Întâlnirea dintre cei doi lideri este gândită ca un pas spre încheierea războiului din Ucraina, deși Kievul și Moscova rămân foarte departe de ceea ce ar accepta drept acord de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost invitat și a exclus posibilitatea de a ceda teritorii Rusiei.

Summitul va începe la Joint Base Elmendorf-Richardson din Anchorage – folosită ca aerodrom militar din 1940 -, în jurul orei locale 11:30, cu o “conversație” față în față între Trump și Putin, cu interpreți prezenți, a declarat Iuri Ușakov, consilier al lui Putin. Cei doi lideri sunt așteptați să spună câteva cuvinte înainte de discuții, a adăugat acesta. După întâlnirea tête-à-tête, va avea loc o întrevedere între delegațiile SUA și Rusia – câte cinci reprezentanți fiecare, însoțiți de experți.

Casa Albă a temperat în ultimele zile așteptările legate de un acord, deși Trump a avertizat cu “consecințe foarte severe” dacă Putin nu acceptă să pună capăt războiului după întâlnire. Joi, Trump a spus că aceasta ar putea pregăti terenul pentru o a doua rundă de discuții, de data aceasta cu Zelenski prezent.

Summitul Trump-Putin va fi prima întâlnire față în față dintre cei doi de când Trump a fost reales anul trecut în fruntea Americii, după ce a promis în campanie să încheie războiul din Ucraina într-o singură zi.

Trump este, de asemenea, primul președinte care îl invită pe Putin în SUA de la George W. Bush, în 2007, deși liderul rus a participat la Adunarea Generală a ONU la New York în 2015. În primul său mandat, Trump s-a întâlnit cu Putin de șase ori.

Așa cum am scris într-un material recent, întâlnirea dintre Trump și Putin vine la trei ani și jumătate de la începerea invaziei ilegale a Ucrainei de către trupele Moscovei, cu costuri umane și economice uriașe. Conflictul inițiat de Moscova este unul dintre motivele principale pentru care relațiile SUA-Rusia sunt la un nivel minim de la sfârșitul Războiului Rece.

Alegerea lui Trump pentru un nou mandat la Casa Albă a schimbat însă dinamica negocierilor pentru o eventuală pace în Ucraina: el a declarat public că vrea să obțină un acord rapid, “care să pună capăt vărsării de sânge.” Lungi luni de negocieri privind un acord de încetare a focului pentru Ucraina nu au reușit să producă un acord semnat atât de Kiev, cât și de Moscova.

Newsweek a scris că Trump, cunoscut adesea pentru schimbarile de poziție, a fost consecvent în apelurile sale pentru încheierea celui mai mare conflict de pe sol european de la Al Doilea Război Mondial încoace. O parte importantă a politicii sale externe a fost modelată de dorința de a fi recunoscut atât ca un negociator abil, cât și ca un om al păcii.

Pe măsură însă ce Moscova și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, Trump a devenit mai critic față de Kremlin, afirmând că Putin îi dă Casei Albe “o mulțime de prostii.”

Președintele american, care l-a lăudat anterior pe țarul de la Kremlin și a dat vina pe Ucraina pentru invazie, a spus că va ajuta Kievul să obțină rachete Patriot și alte arme avansate, plătite de UE, și a amenințat cu înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei dacă războiul nu se încheie în 50 de zile.  Apoi, la sfârșitul lui iulie, Trump a scurtat termenul la 10 zile, dar, în loc să anunțe noi penalități, a spus că se va întâlni cu Putin în Alaska.

În acest context, The Guardian și alți observatori au avertizat că graba spre un compromis ar putea însemna concesii teritoriale în favoarea Rusiei, sub forma unui “land swap” (schimb de teritorii) sau a unei înghețări a conflictului cu granițe modificate.

Deși Trump și consilierii săi au sugerat anterior că un acord de pace ar putea fi aproape în urma discuțiilor din Alaska, Casa Albă a redus acum așteptările, Leavitt descriind marți întâlnirea drept “un exercițiu de ascultare pentru președinte.”

Rusia obține și câștiguri pe câmpul de luptă în estul Ucrainei, ceea ce face perspectiva unui compromis din partea Moscovei și mai îndepărtată, cred experții. “În prezent, nu există niciun semn că rușii se pregătesc să pună capăt războiului,” a scris Zelenski miercuri pe platforma Telegram.

 

Cine lipsește

Reuniunea din Alaska nu va include însă doi actori importanți: Uniunea Europeană și președintele Zelenski.

Zelenski nu a fost invitat, deși conduce țara invadată de Rusia în 2022. El a descris întâlnirea Trump-Putin drept o “victorie personală” pentru liderul rus și a spus că problemele Ucrainei ar trebui discutate de “cel puțin trei persoane.”

Întrebată de ce Zelenski nu a fost inclus în reuniunea din Alaska, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump “acceptă această întâlnire la cererea președintelui Putin.” Ea a adăugat că speranța este ca cei trei lideri să se poată întâlni împreună în curând.

Kievul și majoritatea capitalelor europene au avertizat în ultimele zile că orice acord negociat fără participarea directă a Ucrainei riscă să legitimeze agresiunea rusă.

Oficialii ucraineni au afirmat frecvent că își doresc sfârșitul războiului, dar unul care să nu recompenseze Rusia sau să îi permită Moscovei să reia tentativele de a ocupa teritorii ucrainene. Ucraina a afirmat în mod repetat că cedarea de teritorii către Rusia este exclusă. Aceasta contravine Constituției țării, a reafirmat președintele Zelenski în weekend.

“Nimeni nu va devia de la această poziție – și nimeni nu va putea face asta,” a spus Zelenski într-o postare pe aplicația Telegram. “Ucrainenii nu-și vor oferi pământul ocupantului.”

Ucraina insistă că are nevoie de garanții de securitate și nu vrea să fie limitată în privința dimensiunii armatei sale. De asemenea, Kievul nu dorește să fie catalogat drept stat neutru, ci ca unul ferm angajat pe calea aderării la NATO și Uniunea Europeană.

Memorandumul Ucrainei, prezentat de oficiali de la Kiev în timpul rundelor de negocieri directe cu o delegație rusă în Turcia, la începutul acestui an, solicită “încetarea totală și necondiționată a focului pe cer, pe pământ și pe mare.” Mai mult, Kievul cere ca acordul să abordeze și probleme umanitare, precum schimbul tuturor prizonierilor și returnarea copiilor luați din zonele controlate de Rusia în Ucraina.

De partea lor, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Finlanda și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis duminică o declarație comună în care și-au reiterat sprijinul pentru “principiul că granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță.”

“Împărtășim convingerea că o soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei,” au transmis guvernele respective.

Liderii europeni au prezentat “o contrapropunere” după o întâlnire între Putin și emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a raportat The Wall Street Journal. Acest plan european a respins ideea ca Ucraina să cedeze teritoriile pe care încă le deține în Donețk și a fost prezentat Statelor Unite sâmbăta trecută, potrivit sursei.

Ținuți departe de reuniunea din Alaska, liderii europeni au făcut eforturi importante în ultimele câteva zile pentru a-și manifesta public solidaritatea cu Zelenski. Ei și-au prezentat prioritățile într-o convorbire cu Trump miercuri, organizată de cancelarul german Friedrich Merz, după ce au discutat cu liderul ucrainean. Ulterior, aceștia au spus că Trump a fost de acord că Ucraina trebuie să fie implicată în orice discuții privind teritoriul.

 

În plan secund

Comentatorii de peste ocean au dezbătut intens, în ultimele zile, semnificațiile excluderii Europei “de la masa” summitului Trump–Putin din Alaska. Printre altele, ei susțin că:

Reuniunea este o întâlnire bilaterală la inițiativa lui Putin.

Summitul a fost organizat la solicitarea directă a președintelui Putin, Trump fiind de acord să se întâlnească cu el în Alaska alegând astfel nici Europa, nici un loc neutru într-o a treia țară.

Această decizie a exclus imediat Europa și Ucraina din discuții.

Locul a fost ales după ce Rusia a propus inițial o întâlnire în Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită, potrivit The Washington Post, iar SUA au propus Europa, opțiune respinsă de Kremlin.

O complicație este că Putin este vizat de un mandat de arest al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru presupuse crime de război în Ucraina, ceea ce înseamnă că poate călători doar în țări care nu sunt membre ale instanței, precum SUA, EAU și Arabia Saudită.

De asemenea, Elveția – propusă și ea inițial – a fost exclusă, deoarece Țara Cantoanelor ar fi putut fi obligată să acționeze în baza mandatului de arestare emis de CPI împotriva lui Putin.

De partea sa, Trump, favorizând interacțiunea directă între lideri, a văzut puțin rost în a invita oficiali ai UE sau ai Ucrainei la ceea ce el prezintă drept o negociere personală. Pentru liderul american, un summit în doi transmite un mesaj vizual: Statele Unite sunt brokerul decisiv al păcii – nu Bruxelles, nu mecanismul colectiv al NATO și nici Kiev. Pentru Putin, aceasta întărește narațiunea că Europa este un actor secundar, dependent de Washington pentru garanții de securitate și incapabil să acționeze independent.

 

Europa nu a fost invitată – și nici reprezentată în persoană.

Liderii europeni și ucraineni au fost excluși în mod vizibil de la această întâlnire. În pofida apelurilor repetate pentru includere – mai ales având în vedere faptul că discuțiile vizează războiul din Ucraina și securitatea continentului – summitul rămâne exclusiv SUA-Rusia.

Ca reacție, liderii europeni și ucraineni au organizat întâlniri on-line de urgență cu Trump în zilele premergătoare summitului, insistând pentru participarea Ucrainei la negocieri și subliniind că procesul de pace nu trebuie să continue fără implicarea Ucrainei și a Europei.

Excluderea este cu atât mai frapantă cu cât Uniunea Europeană și statele membre au furnizat cea mai mare parte din ajutorul financiar pentru Ucraina, au primit milioane de refugiați și au suportat șocuri economice cauzate de sancțiunile impuse Rusiei. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să controleze scena diplomatică principală.

În opinia lui Trump, SUA rămân puterea militară indispensabilă, în timp ce contribuția Europei, deși semnificativă, nu se traduce prin influență în luarea deciziilor.

 

Semnificații

Analiștii au încercat să înțeleagă ce spune excluderea Europei despre puterea și influența continentului.

Ei cred că Europa încă nu controlează diplomația la nivel înalt cu marile puteri. Deși este principalul susținător militar și financiar al Ucrainei, Europa a fost lăsată pe dinafară de la discuțiile directe care îi influențează viitorul, ceea ce scoate în evidență limitele influenței sale asupra priorităților diplomatice ale SUA.

Deși liderii europeni s-au mobilizat rapid, constituind o “Coaliție a Doritorilor” și coordonând apeluri cu Trump pentru a-și impune liniile roșii (încetarea focului doar cu implicarea Kievului, garanții de securitate pentru Ucraina, nerecunoașterea anexărilor teritoriale ale Rusiei și un rol european în aplicarea acordurilor), criticile la ignorarea Europei nu au întârziat să apară. Printre altele, comentatorii au avertizat că lipsa de acțiune și complacerea au lăsat continentul vulnerabil, cu descurajarea NATO descrisă ca fiind fragilă și cu o schimbare strategică a SUA spre Indo-Pacific care slăbește securitatea europeană.

 

În acest caz, imaginea nu este deloc bună pentru UE. Chiar dacă Europa finanțează în mare parte apărarea Ucrainei și suportă cea mai mare parte a efectelor secundare ale războiului (refugiați, costuri energetice, riscuri de securitate), discuția-cheie are loc fără ea. Acest lucru transmite două mesaje puternice:

• Către Moscova – Washington va negocia direct, iar Europa nu este indispensabilă în medierea păcii.
• Către Bruxelles – Ajutorul financiar și sprijinul moral nu sunt suficiente pentru a-ți asigura un loc la masa diplomației de mare miză.

Nu e vorba că UE nu are deloc influență – ajutorul, sancțiunile și angajamentele sale în cadrul NATO încă modelează câmpul de luptă – dar, în cadrul stabilit de Trump și Putin, ea este mai degrabă un acționar decât un factor de decizie. E o realitate greu de acceptat pentru un bloc care se vede pe sine ca o putere globală.

Excluderea de la un summit major este un semnal clar: Europa nu este principalul factor de decizie în diplomația SUA-Rusia, chiar și atunci când discuțiile afectează direct securitatea continentului.

Această marginalizare nu este o ofensă izolată. De la negocierile comerciale SUA-China la summit-urile Trump-Kim sau Trump-Putin, marile confruntări diplomatice ocolesc adesea UE. Întâlnirea din Alaska reîntărește o realitate strategică: fără o putere militară dură și o voce geopolitică unificată, Europa riscă să rămână un actor secundar, nu un jucător principal, în crizele care o afectează direct.

 

Zelenski, spectator

În ceea ce-l privește pe liderul ucrainean, neincluderea sa în negocierile din Alaska pare să fie explicată nu doar prin dorința lui Trump și Putin de a discuta, cel puțin în prima fază, doar între ei, în mod direct.

Zelenski este văzut de ambele părți ca o piedică în calea discuțiilor din cauza poziției sale intransigente legate de eventuala cedare a unor teritorii ucrainene.

Sâmbăta trecută, el și-a reafirmat opinia că cedarea de teritorii către Rusia este exclusă și că ea contravine Constituției țării. “Nimeni nu va devia de la această poziție – și nimeni nu va putea face asta,” a spus Zelenski într-o postare pe aplicația Telegram. “Ucrainenii nu-și vor oferi pământul ocupantului.”

Poziția președintelui Zelenski pare însă contrară cu cea a ucrainenilor. La mai bine de trei ani de la începutul războiului, sprijinul ucrainenilor pentru continuarea luptei până la victorie a atins un nou minim. În cel mai recent sondaj Gallup realizat în Ucraina – la începutul lunii iulie -, 69% dintre respondenți au afirmat că susțin încheierea negocierilor de pace cât mai curând posibil, comparativ cu 24% care sprijină continuarea luptei până la victorie.

Aceasta marchează o inversare aproape completă față de ceea ce credea opinia publică în 2022, când 73% erau în favoarea ca Ucraina să lupte până la victorie, iar 22% preferau ca Ucraina să caute o încheiere negociată cât mai curând posibil.

Comentând pe marginea acestor cifre, blogul Weapons and Strategy a scris că, în ciuda majorității ucrainenilor care vor pacea, “Zelenski continuă să facă tot ce poate pentru a sabota întâlnirea Trump-Putin din Alaska și se comportă ca și cum armata Ucrainei ar mai avea vreo șansă de a câștiga un război pe care, evident, îl pierde… Zelenski sfidează normele democratice. Nu doar că nu respectă opinia publică, dar se asigură că menține legea marțială în vigoare, refuză să organizeze alegeri și își închide sau exilează opozanții. În timpul celor mai grele momente pentru britanici în Al Doilea Război Mondial – cu pierderea majorității Europei, retragerea de la Dunkirk și Blitz-ul asupra Londrei – Marea Britanie nu a declarat legea marțială, nu a arestat politicieni din opoziție (cu excepția unor naziști), nu a atacat minorități și nu a închis biserici pe care nu le agreau.”

Într-un gest de bunăvoință față de liderul de la Kiev, Trump a vorbit totuși despre un summit ulterior la care să participe el, Putin şi Zelenski, summit pentru care a spus că sunt deja examinate trei posibile locaţii, una dintre ele fiind tot Alaska, unde preşedintele ucrainean ar putea fi invitat dacă întâlnirea de vineri ruso-americană se va încheia favorabil.

Până atunci însă, Zelenski este într-o poziție ingrată. Excluderea sa de la summitul Trump-Putin din Alaska arată că Ucraina este marginalizată în negocierile care îi afectează direct teritoriul și suveranitatea, iar Zelenski este ținut în planul doi de liderii marilor puteri. Exclus, ca și europenii, de la discuțiile directe dintre Trump și Putin, singura speranță a lui Zelenski este acum ca liderul american să nu-i cedeze prea multe țarului de la Kremlin și că, atunci când va sosi vremea, Ucraina să obțină o pace în termeni cât mai favorabili.

Surse: Washington Post, Newsweek, The Guardian, BBC, Reuters, FoxNews, Radio Free Eureope/Radio Liberty, TIME, Financial Times, Gallup, ceps.eu, weapons.substack.com, Telegram