ANALIZĂ Cum se manifestă ambițiile imperiale ale lui Viktor Orbán în Europa

Premierul Viktor Orbán face efoturi de a-și extinde influența în Europa, lucru demonstrat e  operațiunile secrete recente ale Ungariei în Ucraina, legăturile tot mai strânse cu China și ambițiile sale naționaliste. Publicația The National Interest afirmă că încercările șefului executivului de la Budapesta de a-și amplifica puterea regională au loc în ciuda sprijinului intern în scădere și a riscului de izolare internațională. 

Spioni pentru Budapesta

La începutul lunii mai, oficialii de la Kiev au anunțat că au descoperit o rețea de spioni ai Budapestei care încercau să obțină secrete de apărare într-o regiune de frontieră vestică a Ucrainei, aceasta fiind pentru prima dată când autoritățile ucrainene susțin că au identificat o astfel de operațiune.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat că a reținut doi agenți ai serviciilor speciale maghiare, despre care afirmă că raportau unui coordonator din serviciul de informații militare al Ungariei și căutau vulnerabilități ale apărării terestre și aeriene în regiunea sud-vestică Transcarpatia, aflată la granița cu Ungaria.

“În prezent, sunt în desfășurare măsuri ample pentru a aduce în fața justiției toți membrii rețelei de spionaj maghiare,” a afirmat comunicatul SBU.

SBU a declarat că spionii Budapestei aveau misiunea de a strânge informații privind securitatea militară, de a studia opiniile locuitorilor și “scenariile comportamentale” în cazul în care trupe maghiare ar pătrunde în Transcarpatia.

Serviciul a acuzat că un bărbat din Bereg, în Transcarpatia, a fost recrutat în 2021 și “activat” în septembrie anul trecut. Acesta ar fi cules informații despre amplasarea sistemelor de apărare ucrainene, inclusiv despre sistemul antiaerian S-300 din regiune.

De asemenea, SBU a susținut că bărbatul ar fi încercat să recruteze alți doi indivizi pentru a construi o “rețea de informatori.”

A doua persoană reținută este o femeie care a părăsit anul acesta unitatea sa din cadrul Forțelor de Securitate și Apărare ale Ucrainei. Ea ar fi fost însărcinată să ofere serviciilor speciale maghiare informații despre sistemele de apărare ale unității sale, precum și despre prezența avioanelor și elicopterelor în regiunea Transcarpatia.

Regiunea Transcarpatia a rămas parte a Ucrainei după destrămarea Uniunii Sovietice. În trecut, teritoriul a făcut parte din fostul Regat al Ungariei, iar ulterior din Cehoslovacia.

Ca răspuns la arestările celor doi presupuși spioni ai Budapestei, premierul Orbán a convocat o reuniune de urgență a Consiliului de Apărare în legătură cu ceea ce a descris drept o “operațiune fără precedent.”

De asemenea, parlamentarul maghiar Máté Kocsis a acuzat Ucraina că desfășoară o amplă campanie politică împotriva Ungariei, afirmând că Budapesta știa de mult timp despre “activitățile intensive anti-partizane” ale serviciilor de informații ucrainene, dar a ales să nu escaladeze tensiunile.

Scandalul nu s-a opit aici. Informația privind arestările operate de SBU a declanșat un schimb de acțiuni diplomatice reciproce.

Ungaria a reacționat la arestări prin expulzarea a doi membri ai personalului ambasadei Ucrainei de la Budapesta. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat pe pagina sa de Facebook că doi spioni care activau “sub acoperire diplomatică” la ambasada ucrainiană au fost somați să părăsească țara.

Ulterior, Ucraina l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Kiev și a anunțat că doi diplomați maghiari trebuie să părăsească țara în termen de 48 de ore.

“Acționăm ca răspuns la măsurile luate de Ungaria, în baza principiului reciprocității și a intereselor noastre naționale,” a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha.

CNN a reamintit că guvernul de la Budapesta s-a plâns frecvent că minoritatea maghiară din Transcarpatia este discriminată.

“Ultimii trei ani au arătat că războiul din Ucraina se poartă nu doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional. Propaganda anti-maghiară este adesea utilizată fără nicio bază factuală,” a declarat șeful diplomației de la Budapesta într-o postare pe X.

Vorbind cu reporterii, Szijjártó a adăugat: “Dacă vom primi detalii sau informații oficiale, vom putea trata acest caz. Până atunci, trebuie să clasific acest incident drept propagandă care trebuie gestionată cu prudență.”

“Nu vom tolera campanii de denigrare împotriva Ungariei și a poporului maghiar,” a spus el, susținând că “propaganda anti-maghiară s-a intensificat” de la începutul războiului.

“Nu am permis ca Ungaria să fie atrasă în acest război – și nici nu o vom face. Tocmai de aceea suntem ținta unor atacuri constante,” a mai afirmat Szijjártó.

Potrivit unui recensământ din 2001, puțin peste 150.000 de etnici maghiari locuiau în regiunea Transcarpatia, însă se crede pe scară largă că numărul acestora a scăzut de atunci. Anul trecut, reprezentanții comunității maghiare au criticat un proiect de lege ucrainean care ar fi restricționat utilizarea limbii maghiare în școli, permițându-i folosirea doar în activitățile desfășurate în sala de clasă, și nu și în afara acesteia.

Cele două țări au avut neînțelegeri și în urma deciziei Ungariei din 2011 de a relaxa procedurile de naturalizare, permițând oricărei persoane care vorbește limba maghiară și are ascendență maghiară să obțină cetățenia – chiar dacă nu a pășit niciodată pe teritoriul Ungariei. De atunci, zeci de mii de ucraineni au primit pașapoarte maghiare, în ciuda faptului că Ucraina nu permite dubla cetățenie.

În sfârșit, tot din seria confruntărilor dintre Budapesta și Kiev, publicația Magyar Hírlap a relatat pe 12 mai că Ungaria ar fi doborât o dronă, presupus lansată de pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței comune. 

“Un radar al armatei maghiare a detectat și apoi a doborât o dronă, ceea ce ar putea reprezenta un nou capitol în războiul serviciilor secrete dintre Ungaria și Ucraina,” a scris publicația.

Potrivit relatărilor, drona a fost interceptată în apropiere de Tokaj, în comitatul Borsod-Abaúj-Zemplén, de-a lungul râului Tisa. Deși incidentul ar fi avut loc în urmă cu circa zece zile, detaliile au fost dezvăluite de presa maghiară abia recent.

“Potrivit unor surse familiare cu probleme de informații, acest incident face parte dintr-un război de informații care durează de mai multe luni între Ucraina și Ungaria,” se arată în relatare.

Oficialii maghiari susțin că serviciile ucrainene ar fi putut folosi drona pentru a “testa nivelul de pregătire al Forțelor Armate Maghiare” și chiar au acuzat Ucraina că “planifică operațiuni de sabotaj” cu personal instruit în regiunea Transcarpatia.

Planuri imperiale

Vorbind despre cazul suspecților de spionaj ai Budapestei, The National Interest – care este o revistă americană de prestigiu în domeniul relațiilor internaționale, publicată de Center for the National Interest, un think tank din Washington D.C. care până în 2016 s-a numit Nixon Center (fondat de fostul președinte Richard Nixon) – a scris că Ungaria s-ar putea pregăti în liniște pentru revendicări teritoriale viitoare sau o intervenție sub pretextul protejării minorităților etnice – exact genul de tactică folosit adesea de Rusia.

Potrivit analiștilor, acesta nu este singurul lucru pe care premierul ungar l-a împrumutat de la Moscova. 

Șeful executivului de la Budapesta a început să imite modelul de putere al lui Vladimir Putin, consolidându-și controlul și asigurându-se că un cerc restrâns de loialiști menține frâiele țării.

Institutul Robert Lansing a notat că, deși Ungaria nu are capacitatea de a lansa o acțiune militară de amploare împotriva Ucrainei, forțele sale au făcut planuri pentru a desfășura operațiuni limitate sub pretextul “menținerii păcii,” posibil cu sprijinul Moscovei.

Aceste planuri depind însă de un eventual succes militar rusesc în Ucraina. Activitățile de informații ale Ungariei se pot suprapune cu cele ale Rusiei, cele două țări având obiective revizioniste comune în Ucraina.

În acest context, CNN a scris că premierul Orbán s-a opus aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, parțial și din cauza afirmațiilor că etnicii maghiari din vestul Ucrainei sunt discriminați.

Orbán a menținut relații bune cu Moscova pe tot parcursul conflictului și s-a opus valului tot mai mare de sancțiuni impuse Rusiei de către UE, precum și pachetelor de ajutor destinate Ucrainei.

De exemplu, Orbán a declarat recent că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “vrea să toarne miliarde în plus în Ucraina, să atragă și mai mult Europa într-un război pierdut și să grăbească integrarea unui stat falimentar în UE.”

“Ungaria nu va fi de acord cu asta,” a spus el.

De asemenea, The National Interest a citat un analist care a spus pentru Financial Times că “maghiarii urmăresc acest lucru de ani de zile: destrămarea Ucrainei ca parte a unei strategii rusești,” în speranța că Moscova i-ar răsplăti cu câștiguri teritoriale.

Un cont de propagandă pro-Orbán, urmărit de ministrul Apărării al Ungariei, a devenit viral cu un videoclip în care se vorbea despre o ocupație militară ungară a vestului Ucrainei, subtitrat: “Operațiunea Turul – în curând…”

Mai mult, într-un fișier audio recent scurs în presă, ministrul Apărării de la Budapesta a declarat că armata ungară este reorganizată “pentru a rupe cu mentalitatea de pace și a avansa spre faza zero a drumului către război.” 

Joseph Place, un academic britanic care locuiește în Transcarpatia, a observat în acest context: “Orbán a fost adesea convins că locuitorii din Transcarpatia se simt oprimați și visează să redevină maghiari. Totuși, răspunsul Ungariei la invazie a alienat o mare parte din populația vorbitoare de maghiară, mulți dintre aceștia identificându-se acum mai puternic ca ucraineni.” 

El a adăugat: “Orbán, probabil cu binecuvântarea lui Putin, vrea să recupereze regiunea, aparent dintr-o combinație de naționalism, nostalgie după Trianon și o doză de rusofilie clasică.”

The National Interest a scris că “sentimente similare există de multă vreme și în ceea ce privește Transilvania din România, unde trăiește o populație importantă de etnie maghiară – în jur de 1,2 milioane de persoane.”  Maghiarii din România locuiesc în special în județele Harghita, Covasna și Mureș, unde formează comunități semnificative. (Detalii aici)

Operațiuni secrete

Ambițiile Ungariei nu se opresc însă la vecinul său estic, a scris publicația americană. Szabolcs Panyi, jurnalist de investigație ungar, a afirmat că obiectivele mai largi ale Budapestei vizează mai degrabă Balcanii decât Ucraina.

“Există mult zgomot, lupte politice interne pe acest subiect, și nu este clar ce înțelege publicul maghiar din toate acestea,” a spus el.

“Informațiile mai îngrijorătoare țin de implicarea lui Orbán în Bosnia, vânzarea de transportoare blindate BTR către Serbia, și trimiterea recentă a forțelor speciale de poliție în Banja Luka pentru a-l extrage pe Milorad Dodik într-un ‘scenariu de urgență.’ Există multe teorii în jurul acestora. Totuși, concentrarea lui Orbán pe Balcani este mult mai evidentă,” a afirmat Szabolcs Panyi.

Jurnalistul a respins ideea unei intervenții militare iminente a Ungariei în Ucraina. “Există o teorie – sau o teorie a conspirației – că, în cazul în care Rusia ar fi ocupat Kievul rapid după invazia din februarie 2022, Ungaria ar fi trimis forțe de menținere a păcii sau de ocupație în vestul Ucrainei. Dar și acel scenariu presupunea deja o Ucraină înfrântă, în care Ungaria nu s-ar fi implicat în lupte directe.”

El a mai spus că o astfel de operațiune ar fi practic aproape imposibilă. “Din câte știm, armata Ungariei este complet nepregătită pentru orice tip de conflict. Armata ucraineană este atât de superioară încât este complet nerealist ca Orbán să se angajeze într-o luptă directă.”

Panyi a adăugat că scandalul afectează deja credibilitatea Ungariei. “Această saga de spionaj dăunează poziției Ungariei în UE, mai ales că subminează și mai mult credibilitatea țării și va duce la mai multă neîncredere ori de câte ori Budapesta încearcă să blocheze sprijinul UE pentru Ucraina. În privința relațiilor ungaro-ucrainene, Ucraina are capacități superioare de escaladare și de represalii – de la diaspora maghiară din Ucraina la tranzitul de gaze și petrol prin țară. Nu văd cum ar putea câștiga Ungaria într-o astfel de situație,” a spus Panyi.  

Strategia lui Orbán

Comentatorii afirmă că aceste evoluții fac parte dintr-un model mai larg al sfidării proiectului european de către Orbán. Premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca decizii ale UE, inclusiv pentru a întârzia ajutorul acordat Ucrainei și pentru a amenința că va opri aderarea acesteia la UE, susținând că acest lucru “va falimenta Europa”.

În urma dezvăluirilor despre operațiunile de spionaj ale Ungariei în Ucraina, Orbán a acuzat serviciile speciale ucrainene că încearcă să saboteze un sondaj public al cetățenilor ungari privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. (Detalii aici)

Între timp, guvernul Orbán a relansat o campanie națională de afișe împotriva liderilor UE Ursula von der Leyen, Manfred Weber și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, folosind bani publici pentru a-i portretiza cu un “X” roșu pe față, în încercarea de a manipula opinia publică ungară împotriva acestora. ()

Analiști au scris că această campanie face parte din efortul Budapestei de a demoniza Ucraina și de a mobiliza sprijinul intern pentru visul lui Orbán de a cuceri vestul Ucrainei sau, cel puțin, de a-și justifica orientarea continuă spre Est.

Apropierea de China

Beijingul și Moscova nu au nicio problemă cu faptul că Orbán jefuiește țara și transformă Ungaria în cel mai corupt stat al UE, a scris The National Interest, citând un raport al Transparency International.

În același timp, Ungaria se îndepărtează tot mai mult de Occident. Deși Orbán s-a poziționat mult timp ca liderul conservatorismului naționalist din Europa, legăturile sale tot mai profunde cu China îi subminează această imagine. 

Budapesta a devenit un centru al influenței chineze în Europa, găzduind proiecte comune în tehnologie și permițând patrule de poliție chineze pe străzile Ungariei. 

De asemenea, Budapesta a adoptat recent un program de vize care facilitează accesul cetățenilor din Rusia și Belarus, deschizând portițe pentru spionaj și amenințând integritatea spațiului Schengen. 

Cu probleme economice și o opoziție internă în creștere, Orbán mizează tot mai mult pe investițiile chineze pentru a-și susține campania electorală. China a devenit cel mai mare investitor străin al Ungariei, iar din punct de vedere ideologic, Budapesta este mai apropiată de Beijing decât de Bruxelles, a apreciat Politico. 

Comentatorii afirmă că Orbán spera ca victoria lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă să permită reintegrarea Rusiei în Europa. În schimb, idolul său de la Kremlin ignoră cererile lui Trump pentru pace și se pregătește de o ofensivă mai amplă în Ucraina.

“Unul dintre obiectivele strategice de lungă durată ale Washingtonului a fost să prevină o apropiere între China și Rusia. Și totuși vedem contrariul: China devine mai îndrăzneață, Rusia acționează cu impunitate, iar Occidentul se chinuie să prezinte un front comun,” a declarat Oleksandra Ustinova, membră a Parlamentului ucrainean.

Între timp, China își consolidează poziția în inima Europei, chiar sub nasul Administrației Trump, iar Ungaria a devenit un centru pentru spioni chinezi și ruși. 

Recent, principalul emisar american la Budapesta a avertizat de altfel Ungaria în privința riscurilor legate de aprofundarea relației cu China, semnalând o posibilă ruptură în relația lui Orbán cu Trump. 

Deși încearcă din răsputeri să atragă investiții chineze, captând 44% din investițiile chineze în Europa, poziția dură a lui Trump față de China ar putea crea tensiuni cu Budapesta. Cu toate acestea, ministrul Economiei din Ungaria a declarat că țara nu își va reduce legăturile cu Beijingul, respingând presiunea SUA. 

Mai vulnerabil ca niciodată

Pe plan intern, Viktor Orbán se confruntă cu cea mai serioasă amenințare politică din ultimii 15 ani – Péter Magyar. 

Acesta a devenit cel mai redutabil adversar al său, iar partidul său TISZA a depășit partidul Fidesz al premierului cu 14 puncte procentuale, conform Centrului de Cercetare Twenty-One – fiind în pragul unei majorități parlamentare de două treimi înainte de alegerile din 2026.

Ambițiile imperiale ale lui Orbán, recent dezvăluite de operațiunea de spionaj din Ucraina, s-au transformat într-o umilință majoră. Panyi a subliniat: “Viktor Orbán încearcă să prezinte totul drept o înscenare a serviciilor ucrainene legată de opoziția TISZA. Ideea este simplă: portretizează opoziția ca agenți străini și justifică o eventuală represiune.” 

Realitatea este că Orbán și cercul său apropiat au petrecut ani de zile golind instituțiile Ungariei de conținut pentru câștig personal și politic. Iar odată cu slăbirea controlului său asupra puterii, Orbán ar putea vedea în război – sau în starea de urgență creată de acesta – o cale spre lege marțială și supraviețuire politică înaintea unei posibile înfrângeri electorale.

Totuși, dacă Orbán ar urma exemplul lui Putin și ar încerca o incursiune în Ucraina, armata sa s-ar prăbuși rapid în fața forțelor ucrainene, ceea ce ar duce la o cădere accelerată a regimului său, a scris The National Interest.

Apel din SUA

Atitudinea guvernului de la Budapesta de a respinge aproape toate valorile și principiile pe care le susține UE, în timp ce rămâne beneficiar al generozității europene, a determinat recent un profesor de la Rutgers University din Statele Unite să solicite expulzarea Ungariei din Uniunea Europeană.

Într-un material de opinie publicat de The Hill, Alexander J. Motyl – care este profesor de științe politice la Universitatea Rutgers-Newark și specialist în Ucraina, Rusia și URSS, precum și în naționalism, revoluții, imperii și teorie – a afirmat că a venit momentul ca Uniunea Europeană “să se ocupe de singurul stat membru care, în mod evident, nu își are locul în UE: Ungaria.”

În opinia lui Motyl, guvernul condus de Orbán “profită” de Uniunea Europeană “fără a da nimic în schimb:” Ungaria “respinge aproape toate valorile și principiile pe care le susține UE, în timp ce continuă să beneficieze de generozitatea europeană.”

În acest context, analistul se referă la Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană care prevede că aceasta “se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați.” 

Profesorul american susține că “regimul semi-autocratic al lui Orbán încalcă în mod deschis libertatea, democrația, statul de drept, drepturile minorităților, pluralismul, toleranța și justiția. A demonstrat în repetate rânduri că preferă compania dictatorilor, precum președintele Rusiei, Vladimir Putin, ales în mod ilegitim, în detrimentul Occidentului degenerat.”

Potrivit profesorului Alexander Motyl, derapajele anti-democratice ale guvernului condus de Viktor Orbán ar trebui să determine Uniunea Europeană “să îi arate Ungariei ușa. Din păcate, nu există un mecanism pentru acest lucru. Însă, Articolul 7 sugerează o alternativă la expulzare: suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei.”

Expertul recunoaște că, ca în orice proces din Uniunea Europeană, procedura este greoaie, implicând multiple voturi atât în Parlamentul European, cât și în Consiliu, unele dintre acestea necesitând sprijinul a peste jumătate din populația europeană. Așa cum precizează alineatele 2 și 3 ale Articolului 7, “Consiliul European (…) poate determina existența unei încălcări grave și persistente de către un stat membru a valorilor menționate la Articolul 2” și “poate decide suspendarea (…) drepturilor de vot ale reprezentantului guvernului acelui stat membru în Consiliu.”

În opinia profesorului american, “un mecanism există. Tot ce lipsește este voința politică necesară – sau realizarea faptului că Orbán transformă treptat Uniunea Europeană într-o țintă a ridicolului.”

Suspendarea dreptului de vot al Ungariei de către Uniunea Europeană, cerută de către profesorul american în materialul de opinie din The Hill, a mai fost solicitată în ultimii ani și de alte părți. De exemplu, analiștii de la Carnegie Europe – filiala europeană a Carnegie Endowment for International Peace, un think tank dedicat analizelor de politică externă și afaceri europene, care se concentrează pe relațiile internaționale, securitatea europeană, extinderea UE, democrația și politica externă a Uniunii Europene – au făcut și eu un apel similar în februarie. 

Ei au spus atunci că suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei este necesară “pentru a salva credibilitatea UE” în contextul în care guvernul Orbán sabotează constant reînnoirea, la fiecare șase luni, a sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

Încercările Ungariei de a paraliza politica externă a Uniunii Europene prin veto-uri și șantaj continuă. Prin faptul că nu o sancționează, Bruxelles-ul normalizează acest comportament și încurajează noi acte de perturbare, au scris cei de la Carnegie Europe.

Surse: The National Interest, CNN, Euronews, Reuters, Magyar Hirlap, Lensing Institute, Balkan Insight, Financial Times, The Kyiv Post, Pravda, Daily News Hungary, Radio Free Europe/Radio Liberty, Politico, Direkt 36, Bloomberg, Global Times, Thye Hill, Carnegie Endowment, Intelli News, Foreign Policy, cepa.org, eur-lex.europa.eu, X