ANALIZĂ Ce se ascunde în spatele demisiilor in corpore din sistemul de justiție din Republica Moldova: interese politice, pensii speciale și bonusuri de pensionare
Sistemul de justiție din Republica Moldova a fost cuprins recent de un val de demisii incorpore, în special de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), acolo unde 80% din judecători și-au dat demisia într-un gest interpretat de experți și actuala guvernare drept unul de frondă împotriva reformării sistemului de justiție, dar și de tergiversare a unor cazuri de rezonanță din zona corupției.
De altfel, unii dintre aceștia judecă dosare grele. Unul dintre judecătoriidemisionari este Ghenadie Plămădeală, membru al completului de judecată care examinează dosarul fostul președinte prorus Igor Dodon este învinuit corupere pasivă şi finanţare ilegală a unui partid politic.
Astfel 20 din 25 de judecători de la Curtea Supremă de Justiție ((numărul de posturi este de 33, diferenta o reprezintă posturi neocupate) din Republica Moldova și-au depus demisiile într-un interval de circa două săptămâni. Mișcarea lor vine înainte ca judecătorii CSJ să intre și ei în procesul de evaluarea extraordinară (vetting), mai exact un proces de verificare a activității lor și a integrității acestora.
„Pentru 2023 ne propunem să avansăm cu pași grăbiți spre adoptarea legilor de reformare a Curții Supreme de Justiție și de evaluare a judecătorilor Curții. La fel, elaborarăm legea pentru evaluarea extraordinară a judecătorilor și a procurorilor”, spunea fostul ministrul al Justiție, Sergiu Litvinenco pe 7 februarie.
Evaluarea judecătorilor CSJ este așteptată în viitorul foarte apropiat, după ce deja prima fază a evaluării extraordinare (pre-vetting) s-a desfășurat și urmează să fie aleși noi membri ai Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) care este un organ de autoadministrare din cadrul sistemul judecătoresc care monitorizează și sancționează (după caz) activitatea judecătorilor din Republica Moldova.
Ministerul Justiției din Republica Moldova a anunțat deja că, după etapa de pre-vetting (alegerea unor noi membri la Consiliul Superior al Magistraturii – CSM și apoi de noi membri ai Consiliul Superior al Procurorilor – CSP), va urma reformarea curților superioare de justiție din Republica Moldova.
O prioritate pe această listă este Curtea Supremă de Justiție (CSJ), instanță care se confruntă acum cu aceste demisii în masă.
Demisiile in corpore ale judecătorilor CSJ vin la scurt timp după ce Ministerul Justiției (MJ) anunțat că a prezentat magistraților de la CSJ, Curtea de Apel și din instanțele de fond, reprezentanților Uniunii Avocaților, societății civile și partenerilor de dezvoltare, proiectul de lege privind mecanismul de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ.
Mizele și interese: sabotarea reformei justiției
G4Media.ro a stat de vorbă cu președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, pentru a afla resorturile din spatele acestor demisii de la CSJ, unele de natură să producă blocaje în sistemul judecătoresc din Republica Moldova și in extenso să saboteze procesul de reformă a acestui sector.
„Noi credem că este vorba de un safe exit [ieșire facilă -n.r.] pentru acești judecători, doarece Ministerul Justiției a publicat deja conceptul legii cu privire la noua Curtea Supremă de Justiție care presupune, în mare, două lucruri: mai puțini judecători și anume reducerea numărului lor de la 33 la 20 și schimbarea rolul Curții într-un de casație (la fel cum este în România) și cel mai important lucru care a determinat judecătorii să plece este evaluarea extraordinară, similar cu modelul de pre-vetting de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), doar că va fi un proces mai complex”, a explicat expertul.
De astfel, reforma justiție este „prioritatea zero” a Republicii Moldova pentru a-și continua parcursul european. În prezent, șase din cle nouă cerințe ale UE pentu Republica pentru 2023 se referă la domeniul justiției și al luptei anticorupție.
Ilie Chirtoacă a afirmat că evaluarea extraordinară pune, în noua lege elaborată de către Ministerul Justiției, un accent și mai mare pe profesionalism și că vor fi verificate, de exemplu, și cauzele judecate și apoi pierdute la CEDO de acești judecători.
„Dacă la pre-vetting candidatul care nu a luat promovat evaluarea continuă să exercite funcția de judecător, în cazul evaluării extraordinare (vetting) a CSJ, această evaluare negativă merge la CSM, iar acest organ trebuie să demită judecătorul. Astfel, judecătorul pleacă din funcție cu reputația șifonată, fără indemnizația unică de la plecare”, a explicat directorul CRJM.
El a mai afirmat că este evident că „acești judecători demisionari nu vor să aștepte publicarea legii, deoarece în lege este scris că în primele 20 de zile pot să nu meargă la vetting, dar automat trebuie să își dea demisia”.
„Absolut, se blochează justiția. Acum a rămas formal la CSJ un complet care judecă cauzele civile și unul care judecă cauzele penale. Asta înseamnă amânări ale proceselor pe cel puțin jumătate de an în toate dosarele, sau chiar stoparea lor. În cel mai fericit caz, dacă nu vor continua aceste demisii, vom avea un complet de rezervă. Dar situația arată că probabil toți actualii judecători de la CSJ își vor da demisia și Guvernul trebui să se miște rapid”, a mai spus el.
Posibile soluții
Expertul a mai afirmat pentru G4Media că una dintre cele mai bune soluții în situația dată ar fi finalizarea procesului de pre-vetting.
„Asta ar însemna că va fi format un nou CSM. Apoi noul CSM trebuie să lanseze concursul, după modelul Curții Supreme noi. Adică 11 judecători de carieră și alți nouă judecători care pot proveni din rândul avocaților, procurorilor sau mediu academic. Apoi ar urma propulsarea evaluării acestor candidați la o comisie de evaluare. Ei vor trebui oricum să treacă prin vetting, asltfel degeaba vor fi schimbați cei vechi. Judecătorii noi vor trebui să treacă prioritar de vetting pentru a debloca activitatea Curții Supreme de Justiție (CSJ)”, a explicat el.
Interese pecuniare: judecătorii vor să dea și „ultimul tun”
Cu toate acestea, există și o problemă de natură pecuniară în toată această afacere a demisiilor din CSJ, un aspect foarte important care le-ar aduce judecătorilor și o ieșire onorabilă din scenă, dar și foarte mulți bani.
Astfel, Legislația Republicii Moldova prevede ca atunci când un judecător pleacă în urma unei demisii onorabile, acesta va beneficia de o primă (bonus), care se calculează prin următoarea formulă: 50% din salariu său mediu, înmulțit la numărul anilor petrecuți în sistemul de justiție. Miza este o sumă de circa 427.000 de euro, bani care ar urmă să fie plătiți de stat celor 20 de judecători demisionari.
Astfel, conform acestor calcule un astfel de judecător demisionar de astăzi ar pleca cu cel puțin 10-15.000 de euro.
Alții ar putea obține bonusuri de peste 30.000 de euro. De exemplu, cea mai veche judecătoare de la CSJ, Maria Ghervas, care activează în această funcție din iunie 1987, respectiv peste 35 de ani, ar urma să părăsească sistemul cu un bonus de pensionare de circa 30.000 de euro, conform formulei de calcul de mai sus.
La coada listei se află Dorel Musteață, unul dintre cei mai controversați judecători de la CSJ, care ar urma să încaseze o sumă de aproape 16.000 de euro.
Deciziile unora dintre judecătorii din această lista au costat statul moldovenesc la CEDO sume de ordinul milioanelor de euro. Numai în 2022, CEDO a emis două hotărâri, fiecare a câte două milioane de euro.
Mai mult, legea din Republica Moldova spune că ei nu vor beneficia doar de o pensie simplă, ci mai degrabă una „specială” care va fi calculată printr-o medie de 55 – 80% din salariu actual, ceea ce în cazul unora dintre ei reprezintă peste 1.000 de euro lunar.
Foto: Ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru. Sursa foto: Facebook Ministerul Justiției din Republica Moldova
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank