Analiza ADN-ului sugerează că nu toți vikingii erau scandinavi

Analiza ADN a rămăşiţelor descoperite în morminte sugerează că nu toţi vikingii erau scandinavi, conform unui studiu publicat miercuri în revista Nature, transmite DPA, citată de Agerpres.

O echipă multinaţională de cercetători, coordonată de Universitatea Cambridge şi de Universitatea din Copenhaga, a analizat 442 de schelete îngropate în mai multe situri din Europa şi Groenlanda şi a ajuns la concluzia că „identitatea vikingă nu era limitată la oamenii cu strămoşi genetici scandinavi”.

Conducătorul studiului, Eske Willerslev, susţine că această analiză identifică câteva „fluxuri importante de gene” care pătrundeau în Scandinavia dinspre sudul Europei şi chiar Asia, înainte de începutul Erei Vikinge (despre care se consideră că a început în anul 793, odată cu jefuirea mânăstirii de la Lindisfarne, pe coasta britanică la Marea Nordului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

De-a lungul următoarelor trei secole, „diasporele scandinave” au înfiinţat centre de comerţ şi oraşe care „se întindeau de pe continentul american până în stepele Asiei”.

De-a lungul acestui vast teritoriu, vikingii „exportau idei, tehnologii, limbi, credinţe şi obiceiuri”, susţine Soren Sindbaek, arheolog la Muzeul Moesgaard din Danemarca.

Deşi vikingii au desfăşurat şi raiduri brutale asupra unor regiuni din vestul Europei şi se ocupau şi cu comerţul de sclavi pe teritoriul Rusiei şi până în Orientul Mijlociu, tot ei au înfiinţat şi Dublin, capitala Irlandei şi şi-au împrumutat numele de „nordici” regiunii Normandia din Franţa, iar la sfârşitul secolului IX au fost implicaţi în înfiinţarea cnezatului Rus de la Kiev, probabil prima formă de organizare statală rusă din istorie.

Astfel de realizări ar fi provocat admiraţie în epocă, chiar şi în contextul raidurilor vikinge care împrăştiau teama peste tot în Europa.

Schelete descoperite în Scoţia au fost îngropate „împreună cu săbii şi alte obiecte vikinge”, fără a avea o legătură genetică cu scandinavii, conform cercetătorilor, care au precizat că aceste practici mortuare demonstrau „o faţetă diferită a relaţiilor culturale faţă de raidurile vikinge pentru pradă”.

sursa foto: History