Romania se alătură altor 7 state UE și cere Comisiei Europene noi derogări de la normele de mediu agricole

Comisia Europeană cântărește în prezent dacă e cazul să mai acorde derogări de la normele de mediu în domeniul agricol, din cauza solicitărilor statelor membre, deși nu are încă o idee clară referitoare la impactul pe care l-au avut derogările anterioare asupra securității alimentare. La o reuniune a miniștrilor agriculturii din UE care a avut loc marți România a solicitat Comisiei să ia în calcul acordarea de derogări și pentru 2024, o cerere care mai fusese formulată în iunie de alte șapte state membre care presează pentru o mai mare flexibilitate a regulilor de protecție a mediului, scrie Euractiv.

Pentru a atenua efectele invaziei ruse din Ucraina, UE a admis în cadrul programului său de subvenții agricole (Politica Agricolă Comună – CAP) derogări temporare de la anumite norme de mediu, atât în 2022 cât și în 2023.

Derogările temporare care sunt în vigoare în acest moment permit nerespectarea regulilor privitoare la rotația culturilor și la utilizarea pârloagelor – terenuri agricole rezervate pentru conservarea biodiversității.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Pentru a obține fonduri verzi suplimentare pe baza unei scheme CAP demarate în 2023, agricultorii care dețin peste 10 hectare trebuie să-și rezerve cel puțin 4% din terenul arabil pentru zone benefice pentru biodiversitate, cum ar fi cele cu copaci sau tufișuri. Derogările de la această regulă a biodiversității ar putea fi extinse și în 2024, dacă anumite state UE vor reuși să-și ducă la îndeplinire intențiile.

Comisarul european al agriculturii Janusz Wojciechowski afirmă că executivul UE nu știe încă dacă măsura inițială a adus beneficii. Comisarul a subliniat că e nevoie de „mai multe informații” care să ia în calcul și situația specifică din acest an, în care agricultori din întreaga UE au avut probleme cu seceta și alte fenomene meteo extreme. În ciuda acestora, el le-a spus miniștrilor că Comisia va „lua în calcul la modul serios” măsura.

O sursă UE declarase anterior pentru Euractiv că până în acest moment nu s-a realizat o evaluare de impact privind măsura anterioară de derogare de la normele de protecție a mediului. Există însă obligația ca statele membre să întocmească până la sfârșitul anului un raport referitor la utilizarea unor asemenea derogări și efectele lor asupra mediului și producției, astfel încât Comisia să poată fi în măsură să „evalueze relevanța unor asemenea derogări”, a explicat sursa.

Cererea statelor membre de a se prelungi derogările de la protecția biodiversității nu le-a picat bine organizațiilor ecologiste. Între timp o coaliție a acestora a comandat un studiu privind suspendarea regulilor de mediu, care a constatat că derogările lasă groaznic de mult de dorit în raport cu promisiunile lor. Iar ceva mai devreme, în iunie, peste 100 de asociații civice au cerut printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Ursula von der Leyen ca UE să nu mai permită nici un fel de astfel de derogare.