G4Media.ro

Patru orașe care pun pietonii pe primul loc/ Cum a transformat pandemia…

sursa foto: Pexels

Patru orașe care pun pietonii pe primul loc/ Cum a transformat pandemia COVID-19 metropole celebre din întreaga lume

Atunci când valul inițial de COVID-19 a împiedicat adunările în interior în majoritatea țărilor din lume, multe orașe au reacționat prin reimaginarea rapidă a modului în care ar putea arăta viața afară, arată un reportaj BBC. Unele au introdus străzi exclusiv pietonale, au transformat locurile de parcare în restaurante pop-up și au adăugat mai multe piste pentru biciclete – transformând zonele cândva pline de mașini în locuri favorabile mersului pe jos și cu bicicleta.

Schimbările au dat roade, nu doar prin creșterea activității economice, ci și prin faptul că studiile au arătat că virusul se poate răspândi mai puțin rapid în cartierele foarte circulabile. În timp ce multe localități au renunțat la aceste inițiative, pe măsură ce viața revine la noua normalitate, unele orașe au menținut îmbunătățirile aduse pietonilor și au făcut presiuni pentru a crea și mai multe spații fără mașini.

Vă prezentăm patru orașe din întreaga lume care au făcut unele dintre cele mai îndrăznețe și mai rapide schimbări favorabile pietonilor în timpul pandemiei – și care păstrează multe dintre aceste inițiative pentru a încuraja locuitorii și vizitatorii să se deplaseze pe jos.

Paris, Franța

Chiar înainte de pandemie, Parisul a avut un avans în a deveni mai prietenos cu pietonii. Ca parte a unui efort la nivelul întregului oraș de a reduce numărul de mașini, cheiurile inferioare care se întind de-a lungul râului Sena au fost complet pietonalizate la sfârșitul anului 2016, o măsură care a devenit permanentă în 2018. În 2020, primarul Anne Hidalgo a fost realeasă în parte datorită sprijinului său pentru „orașul de 15 minute”: un nou concept de planificare urbană care le permite locuitorilor să își îndeplinească toate sarcinile zilnice – de la cumpărături, la școală și la serviciu – pe distanța de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

Locuiesc în Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivelul întregului oraș, decât cea care a avut loc cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii

Pandemia, combinată cu numeroasele greve ale transportului public înainte de închidere, nu a făcut decât să întărească popularitatea acestor inițiative centrate pe om și sustenabile din punct de vedere ecologic. „Frumusețea de a te deplasa pe jos în Paris este evidențiată mai mult de la Covid”, a declarat Kathleen Peddicord, fondatoarea Live and Invest Overseas. „Transportul în comun a fost interzis pentru o lungă perioadă de timp și a fost, de asemenea, mai inconfortabil faptul că trebuia să purtăm măști. Astfel, mai mulți oameni au început să își folosească picioarele”.

De asemenea, au fost introduse piste de biciclete suplimentare pentru a ușura traficul auto. De fapt, orașul plănuiește să adauge încă 180 km de piste de biciclete și 180.000 de locuri de parcare pentru biciclete până în 2026.

„Locuiesc în Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivelul întregului oraș, decât cea care a avut loc cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii”, a declarat Sadie Sumner, care conduce filiala din Paris a companiei de cicloturism Fat Tire Tours.

Căile de acces majore, cum ar fi Rue de Rivoli din centrul Parisului, au fost reduse la o singură bandă, în timp ce pistele pentru bicicliști au fost extinse la lățimea a trei benzi pentru mașini.

De asemenea, orașul intenționează să planteze 170.000 de copaci până în 2026, cu intenția de a răcori Parisul pentru a-l face mai confortabil și mai plăcut pentru pietoni. În așteptarea găzduirii de către oraș a Jocurilor Olimpice din 2024, podul dintre Turnul Eiffel și Trocadero va fi și el complet pietonal.

În general, locuitorii au apreciat schimbările generalizate și așteaptă cu nerăbdare și mai mult. „Localnicilor le place foarte mult, sunt mai puține mașini și oamenii par a fi un pic mai relaxați”, a declarat Roobens Fils, originar din Paris, care scrie pe blogul Been Around the Globe. El a avut sugestii pentru călătorii pasionați de mersul pe jos: Parc Rives de Seine, o întindere de 7 km pe malul râului; strada Montorgueuil din inima Parisului pentru magazinele de brânzeturi, vinuri și flori; strada Saint Rustique din Montmartre pentru pavajul său vechi (aceasta este cea mai veche stradă din Paris); și Cour Saint Emilion pentru buticurile, cafenelele și restaurantele sale.

Bogota, Columbia

În timp ce Bogota (și Columbia în general) a avut întotdeauna o cultură puternică a mersului pe bicicletă, ciclismul fiind sportul național al țării, pandemia a accelerat multe schimbări fără mașini. În 2020, primarul Claudia Lopez a desemnat încă 84 km de piste de biciclete temporare la rețeaua existentă de 550 km de piste de biciclete Ciclorruta a orașului – deja una dintre cele mai mari din lume -, iar de atunci acestea au devenit permanente.

Bogota a fost printre primele orașe la nivel global care au adăugat piste de biciclete „pop-up” în timpul pandemiei, iar locuitorii au observat că schimbările permanente au fost în bine. „Orașul a început cu adevărat să dezvolte o vibrație notabilă de Amsterdam și Copenhaga în ultimii ani”, a declarat Alex Gillard, fondatorul blogului Nomad Nature Travel și care a locuit în Bogota, ocazional, în timpul pandemiei. „Sunt atât de multe biciclete pe străzi la orice oră din zi, încât este foarte inspirat”.

Duminica și de sărbătorile legale, mașinile sunt complet interzise pe anumite rute în cadrul unui program cunoscut sub numele de Ciclovia, care atrage peste 1,5 milioane de bicicliști, pietoni și alergători în fiecare săptămână.

Noile autobuze SITP ale orașului, care funcționează pe bază de electricitate și gaz, au îmbunătățit, de asemenea, în mod semnificativ sistemul de transport public, potrivit localnicilor. „Atmosfera din Bogota s-a schimbat. Acum este mult mai ușor, mai calm și mai sigur să te deplasezi în oraș”, a declarat Josephine Remo, rezidentă, care scrie un blog de călătorie omonim.

Ea le recomandă călătorilor să viziteze cartierul istoric La Candelaria, unde orașul s-a născut în urmă cu mai bine de 400 de ani; vor găsi numeroase muzee despre istoria bogată a orașului, precum și restaurante adăpostite în clădiri vechi de secole. De asemenea, ea sugerează parcul Usaquén pentru piața în aer liber din weekend, unde vizitatorii pot vedea produse alimentare locale columbiene, obiecte de artizanat și evenimente muzicale.

Milano, Italia

Italia a fost una dintre țările cele mai afectate inițial de pandemie, iar orașele sale au trebuit să se adapteze rapid pentru a oferi alternative la transportul public dens populat. În vara anului 2020, Milano a demarat un plan ambițios de lărgire a trotuarelor și de extindere a pistelor pentru bicicliști de-a lungul a 35 km de drumuri axate anterior pe traficul auto. Schimbările au transformat orașul, aducând cu ele mai multe mese în aer liber, piețe în aer liber și grădini urbane.

„Nu mai este Milano pe care mi-l amintesc de acum 10 ani, din timpul facultății mele”, a declarat rezidentul Luisa Favaretto, fondatoarea site-ului Strategistico, care se ocupă de viața în străinătate. „Îmi place conceptul de oraș de 15 minute [un plan pe care Milano l-a explorat și ea] și am fost atrasă de infrastructura în evoluție a orașului, care acordă prioritate oamenilor în detrimentul mașinilor.” Ea a observat o creștere a ceea ce ea numește un simț al comunității din „lumea veche”, deoarece există mai multe motive pentru a fi în aer liber și pentru a se întâlni în spații comune.

Noul cartier CityLife nu este doar cea mai mare zonă fără mașini din Milano, ci și una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa. „Este plin de spații verzi publice, împreună cu tone de piste pentru biciclete, și oferă o privire spre viitorul unui Milano sustenabil”, a declarat Favaretto. Ea recomandă, de asemenea, să vă plimbați pe canalele din Navigli și să vă bucurați de opțiunile de luat masa în aer liber și de viața de noapte din cartier. Cartierul nordic Isola a fost transformat dintr-un cartier industrial într-o zonă pentru mersul pe jos și cu bicicleta, plină de cafenele, galerii și buticuri la modă.

De asemenea, călătorii nu trebuie să își facă griji cu privire la găsirea unei biciclete pentru a se bucura de pistele de biciclete. Serviciul de partajare a bicicletelor din oraș, BikeMI, are 300 de stații în tot orașul și oferă atât biciclete obișnuite, cât și biciclete electronice.

San Francisco, SUA

Acest oraș din nordul Californiei a acționat rapid în timpul pandemiei timpurii pentru a lansa Slow Streets – un program care a folosit semnalizarea și barierele pentru a limita traficul auto și viteza pe 30 de coridoare, în încercarea de a le face mai prietenoase pentru pietoni și bicicliști. Conform datelor colectate de oraș, programul a înregistrat o reducere de 50% a traficului de vehicule, o creștere de 17% a traficului pietonal în zilele lucrătoare și un salt de 65% a traficului de bicicliști în zilele lucrătoare.

Este minunat pentru pietoni și bicicliști să poată împărți străzile. Deși multe dintre străzi au revenit între timp la starea de dinainte de pandemie, locuitorii au făcut presiuni pentru ca patru secțiuni să devină permanente, inclusiv cele de pe Golden Gate Avenue, Lake Street, Sanchez Street și Shotwell Street. În septembrie, va avea loc un vot privind viitorul celorlalte coridoare.

„Este minunat pentru pietoni și bicicliști să poată împărți străzile”, a declarat rezidentul Leith Steel cu privire la drumurile care sunt încă închise. „Vezi familii care se plimbă, copii care se joacă – este o experiență mult diferită”.

De asemenea, ea remarcă faptul că orașul a investit bani și eforturi pentru a construi trasee mai bune pentru biciclete în tot orașul, iar acestea sunt mai clar marcate decât înainte. Ea recomandă să explorați cu adevărat fiecare cartier din San Francisco, deoarece fiecare dintre ele are propriul sentiment și caracter. Îi place Hayes Valley, plin de copaci, pentru atmosfera modernă și de lux; Outer Sunset, pentru atmosfera relaxată a surferilor și pentru plaja cu nisip alb de 4,5 km; și North Beach, pentru cafenelele stradale pline de viață (și al patrulea cel mai ușor de parcurs pe jos cartier din oraș).

Deși mai sunt încă multe de făcut pentru a transforma San Francisco într-un oraș cu adevărat prietenos cu pietonii, istoria arată că se poate face. Una dintre cele mai pietonale zone ale orașului – Embarcadero, de-a lungul malului mării – a fost cândva o autostradă până când un cutremur din 1989 a făcut-o inutilizabilă pentru vehicule.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. Gargara progresista.
    Ce bine e sa mergi cu bicicleta mai ales iarna. De exemplu în București.

    • Ca doar nu ne luam dupa sarantocii astia. Auzi tu: sa mergi pe jos, pe bicicleta, cu transportul in comun …..
      Lasa ca mai facem noi 10 strapungeri, 17 pasaje, 10 benzi pe unde putem, taieam din trotuare si se fluidizeaza si traficul candva … ca doar asa au facut americanii si a mers

    • @gigi
      Lipsește din ebumerarea de orașe „prietenoase cu pietonii și cu bicicliștii” poate cel mai bun exemplu: Phenian!

  2. Și în Oradea au făcut piste de biciclete care nu sunt legate între ele, încep de nicăieri și se termină oriunde. Nu ai rasteluri să lași bicicleta nici la instituții, nici in zone pietonale cu localuri de alimentație publică, nici wc unde tu, ca biciclist, să îți faci necesitățile (adică pe lungimea pistelor mai ales pe malul Peței și a Crișului). Dacă există wc-uri sunt închise sau nu ai unde „lega” bicicleta. Iar la wc din parcarea subterană de pe Independenței intri cu tot cu bicicleta la budă – nu e nicio atenționare pt șoferi să fie atenți la pietoni și bicicliști pedeștri și la wc nu ai unde „lega” bicicleta). Plus că trebuie să cobori un etaj, mergând de la un capăt la altul și făcând slalom printre mașini. Viață!
    Și da, dacă e uscat iarna, pe jos, poți circula și cu bicicleta.

    • Cel mai bun exemplu cred că-i Olanda, mai ales pistele pentru bicicliști separate de șosele. Am aproape 70 de ani, din care vreo 50 de ani de bicicletă, dar ce văd în România în ultimii ani mă pune pe gînduri să renunț. Locuiesc într-un oraș mic, ies la șosea, prea multe mașini, acostament prea îngust (=bani „economisiți”), cu gropi, pămînt/noroi, te blochează balustrada metalică fără nici un rost (în afară de afacerismele constructorilor și mituiților lor), soferi pentru care bicicliștii pur și simplu nu există, sînt cantitate neglijabilă, te ocolește unul dintr-o sută, mai ales camionagii trec la două-trei palme de tine, nu le pasă. Și da, într-adevăr, se poate foarte bine merge și iarna, bine echipat frigul nu contează dacă nu-i zăpadă. Azi e o zi frumoasă, cu soare, dar mai stau cîteva zile, mi-e frică de tot mai mulți șoferi care beau/sărbătoresc Crăciunul și se urcă inconștienți la volan.