Mitropolitul Longhin Jar, preot român cu discurs pro-rus, atacă dur Patriarhia Română și preoții români care părăsesc Biserica Ortodoxă Rusă – VIDEO

În cadrul unei predici susținute vineri, 18 iulie, la Mănăstirea „Sfântul Atanasie Athonitul” din Stălinești, regiunea Cernăuți, Mitropolitul Longhin Jar, de la Mănăstirea Banceni, a lansat un atac dur la adresa Patriarhiei Române și a preoților români din Republica Moldova și regiunea Cernăuți care au decis să părăsească Patriarhia Moscovei și să treacă sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române.

Mitropolitul a comentat agresiunea suferită de părintele Constantin Turtureanu, paroh timp de aproape 13 ani al Bisericii din Grinăuți, Republica Moldova. Acesta a fost tras de păr, lovit și scos din biserică de un grup de enoriași și preoți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, după ce a decis, împreună cu comunitatea sa, să se afilieze Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române. În sprijinul agresorilor, Mitropolitul Longhin a afirmat:

„Bravo creștinilor de acolo, că au scos lupul răpitor din biserică și l-au fugărit. Că nu a avut nimeni dreptul, după canoanele Bisericii, să intre în altă țară străină, în altă biserică care are mitropolie, ca să dărâme și să facă răutate.”, relatează BucPress Cernăuți.

Părintele Turtureanu a explicat pentru presa moldovenească că motivul despărțirii de Patriarhia Moscovei a fost dorința de a nu mai fi asociat cu sprijinul acordat de Patriarhul Kiril războiului din Ucraina:

„Nu mai doresc să fiu părtaș la războiul declanșat de Rusia, în care mor copii ucraineni.”

Mitropolitul Longhin a criticat, de asemenea, preoții români din regiunea Cernăuți care și-au exprimat dorința de a reveni la Patriarhia Română, după ce Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei a fost interzisă prin lege de către Rada Supremă a Ucrainei în august 2024. El a acuzat Patriarhia Română că urmărește destabilizarea regiunii:

„Ne pare rău de preoții care se vând… au primit câțiva preoți statutul Patriarhiei Române, dar cred că trebuie să le fie rușine Patriarhiei Române de ceea ce se întâmplă în Basarabia, și acum vor să dărâme Bucovina noastră, să facă răutate între popor, între preoți.”

Un preot român din regiunea Cernăuți, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Radio Europa Liberă că mulți preoți doresc să se întoarcă la Biserica Ortodoxă Română, dar se confruntă cu numeroase obstacole:

„Noi am dorit să ieșim din afilierea față de Biserica Rusă, inclusiv pe fondul războiului, pe care patriarhul Kiril îl susține, dar vrem să ne întoarcem la Biserica Ortodoxă Română, nu să aderăm la Biserica ucraineană autocefală. Ni se pun piedici pe toate părțile.”

Mitropolitul Longhin Jar, starețul Mănăstirii Bănceni din regiunea Cernăuți, este una dintre cele mai controversate figuri religioase din Ucraina. Deși este etnic român, Longhin s-a poziționat fățiș de partea Rusiei, susținând narativele Kremlinului, contestând autoritățile de la Kiev și refuzând să binecuvânteze soldații ucraineni care luptă împotriva invaziei ruse.

După ce în 2018 Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Longhin l-a numit „fiară sălbatică” și „slujitor al Satanei”, denunțându-l în predici virulente. Tot el a afirmat că noua biserică ucraineană este „a diavolului” și „a antihristului”.

Pentru ieșirile sale publice radicale și instigatoare, Mitropolitul Longhin a fost destituit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene în septembrie 2023 și este în prezent judecat de autoritățile ucrainene pentru incitare la ură religioasă.

De-a lungul anilor, Longhin Jar a promovat mesaje antivaccin, s-a opus documentelor biometrice, a refuzat mobilizarea tinerilor din Bucovina la război și a lansat atacuri dure împotriva liderilor ortodocși din Constantinopol și România.

În România, figura sa este susținută activ de politicieni și grupuri pro-ruse. Printre cei care l-au sprijinit public se numără Diana Șoșoacă, Dumitru Coarnă, George Simion și posturi TV precum Realitatea PLUS sau RTV. Aceste voci l-au prezentat drept „martir” și „apărător al credinței”, în ciuda retoricii sale ostile față de Ucraina și partizanatului pro-Moscova.

Context istoric:

După reocuparea regiunii Cernăuți de către URSS în 1944, regimul sovietic a întrerupt legăturile canonice între bisericile din zonă și Biserica Ortodoxă Română. În iunie 1944, Patriarhia Moscovei a preluat jurisdicția asupra bisericilor din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța, fără consultarea comunităților locale. Aceasta a marcat sfârșitul Mitropoliei Române de la Cernăuți, instituție centrală a spiritualității românești interbelice.

După proclamarea independenței Ucrainei în 1991, structurile ortodoxe din regiune au rămas sub controlul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliată Moscovei, în ciuda prezenței semnificative a comunităților românești care revendică legătura canonică cu Biserica Ortodoxă Română.