G4Media.ro

VIDEO Jocurile de noroc sufocă rețelele sociale cu reclame mascate / Mărturia…

sursa foto: Captură video YouTube

VIDEO Jocurile de noroc sufocă rețelele sociale cu reclame mascate / Mărturia unui adolescent, fost dependent, despre impactul reclamelor la păcănele/ Revolta ”farfuriilor goale”

Te-ai uitat vreodată pe TikTok și ai nimerit un clip în care cineva, vedetă sau necunoscut, îți promitea că o să faci bani rapid sau că o să primești ”un cadou în link-ul din bio” (bio – descrierea profilului) cu singura ”condiție” să ai 18 ani, dar fără să-ți spună nici ce trebuie să faci pentru banii respectivi, nici că e foarte posibil să nu îi câștigi? 

Dacă ți-e cunoscută secvența, atunci ai fost unul dintre milioanele de consumatori de social media la care a ajuns o reclamă ascunsă la jocurile de noroc. Între cei expuși la fenomen sunt și copiii sau adolescenții care petrec timp zilnic pe rețelele de socializare.

Din cauza amplorii și agresivității sale denunțate de utilizatori, campania de reclamă ascunsă a stârnit revolta ”farfuriilor goale”, o reacție tip bumerang din partea utilizatorilor sufocați și agasați de fenomen, în urma căreia o parte din publicitatea mascată a dispărut, mai ales de pe paginile celebrităților care s-au simțit stânjenite de feedback-ul negativ.

Organizația ”Salvați copiii” a tras de asemenea un semnal de alarmă privind expunerea celor mici la reclamele agresive pentru jocurile de noroc din spațiul online apelând la simbolul ”farfuriilor goale” pe care le-au afișat într-un banner uriaș în Capitală. 

Un adolescent care a fost dependent de jocurile de noroc pe vremea când era minor a explicat pentru G4Media și Info Sud-Est cum reclamele la păcănele i-au îngreunat considerabil tratarea adicției. 

salvati-copiii reclama jocuri de noroc foame pacanele
sursa foto: Paginademedia.ro

Revolta ”farfuriilor goale”

Silviu Istrate (cu pseudonimul Silviu Faiăr) este unul dintre cei mai cunoscuți streameri (persoană care face emisiuni live, de cele mai multe ori de acasă, n.red.) din România. A pornit campania „farfuriilor goale” în timpul unui livestream pe platforma Twitch, folosind un emoticon format dintr-o farfurie goală și două tacâmuri, o furculiță și un cuțit. 

Emoticonul se vrea un simbol pentru omul căruia îi este foame și așteaptă să primească de mâncare, o paralelă cu influencerii ”nemâncați”, ”înfometați”, care ar aștepta să fie plătiți de industria păcănelelor în schimbul reclamelor mascate, conform unor adolescenți care au explicat fenomenul pentru G4Media și Info Sud-Est.  

Faiăr a vorbit într-un interviu pentru Libertatea despre motivele care stau în spatele numărului tot mai mare de reclame ascunse la păcănele și cum afectează ele societatea românească, în special audiența mai tânără.

Silviu Faiăr vorbește mult despre acest fenomen și îndeamnă des oamenii pe internet, cât și pe cei din comunitatea lui, să nu pice în patima jocurilor de noroc și să semneze petiția Declic care susține interzicerea reclamelor la păcănele și a jocurilor sportive, petiție care a strâns aproape 200.000 de semnături.

Faiăr mai spune că motivul principal pentru care atâtea persoane acceptă să promoveze casele de pariuri sunt sumele de bani mari oferite de industria păcănelelor, greu de refuzat pentru tinerii care se vor a fi ”influenceri”, dar care nu primesc alte oferte de promovare pe internet. 

Faiăr a povestit și cum oamenii care se luptă cu dependența jocurilor de noroc îi cer ajutorul și îi spun că unul dintre motivele pentru care ei nu pot renunța la acest viciu sunt reclamele repetitive și abuzive de pe rețelele de socializare, în special pe TikTok.

  • Danciu și dependența de jocuri

Danciu, un tânăr de 18 ani din Constanța, a vorbit pentru G4Media și Info Sud-Est despre dependența lui de jocurile de noroc pe vremea când era minor și cum reclamele de care se lovea la tot pasul i-au îngreunat tratarea adicției:

  • ”Văd destul de des reclame la jocurile de noroc pe social media, mai ales pe Instagram, și pe Facebook de asemenea, iar pe TikTok mai rar, dar sunt destul de promovate pe rețele sociale. M-au influențat foarte mult reclamele cu rotiri gratuite, căci odată ce terminai de jucat rotirile, puteai să scoți banii câștigați, ceea ce era mult mai atrăgător. Am apăsat pe reclame și am jucat, mă tenta foarte mult faptul că erau site-uri pe care nu aveam cont făcut, așa că îmi făceam imediat, și dacă cereau depunere, depuneam, iar dacă nu cereau bani, era și mai bine pentru mine, că aveam șansa să fac bani pe gratis. Iar după ce jucam bonusurile, nu eram mulțumit dacă scoteam mai puțin de 200 de lei, așa că mă puneam să joc iar ca să fac mai multi bani, mai ales dacă contul era nou, în mintea mea șansele să scot bani mulți erau mai mari, iar uneori câștigam sume cuprinse între 1000 și 2000 de lei, uneori nimic. Reclamele pe social media mi-au îngreunat foarte mult procesul de a mă lăsa de jocurile de noroc pentru că îmi tot apăreau încontinuu și mă tot atrăgeau, și tot voiam să mai joc și tot căutam site-uri pe care nu aveam cont făcut ca să bag bani să joc”.

Campania ”farfuriilor goale” a devenit astfel instrumentul de revoltă al utilizatorilor sufocați de reclamele ascunse la păcănele. Simbolul este publicat de utilizatori în comentariile postărilor influencerilor, astfel că aceștia au ajuns să aibă sute astfel de mesaje de revoltă publică. 

Unii dintre cei care s-au mobilizat rapid au fost tinerii, iar în scurt timp majoritatea influencerilor celebrități care promovau constant ”linkul din bio” nu au putut face față gestionării numărului mare de comentarii cu farfurii goale. Stânjeniți de feedback-ul negativ și asocierea cu ”foamea”, vedetele fie au șters videoclipurile în care făceau reclama nemarcată, fie au oprit comentariile și au continuat producerea reclamelor.

”Plătitoare de TVA”

Unele dintre cele mai cunoscute cazuri de pe TikTok sunt cele ale tiktokerițelor Andreea Bld și Nikkie Nicole, primele ”victime” ale farfuriilor goale. 

Andreea Bld (@andreeabld) are aproape 400.000 de urmăritori pe TikTok și înregistrează audiență de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de vizualizări (ex: o postare din 28 octombrie a avut 1,6 milioane de vizualizări). Postează conținut despre machiaje, haine, daily vlog-uri (videoclipuri în care prezintă ce face zilnic) și unboxing-uri (prezintă obiecte cumpărate sau primite). Andreea Bld adăuga în videoclipurile ei de zi cu zi fraza de încheiere „dacă ai peste 18 ani am un cadou pentru tine în link-ul din bio”.

Silviu Faiăr a atras atenția asupra conținutului ei în timpului unui livestream de pe Twitch, iar comunitatea lui s-a mobilizat și a ”invadat” secțiunea de comentarii cu emoticonul farfuriilor goale și critici despre faptul că face reclame la pariuri pe o platformă unde utilizatorii dominanți sunt copiii și adolescenții. 

După un live în care a vorbit despre plata taxelor la stat în urma campaniei la păcănele și despre cum e plătitoare de TVA, Andreea Bld și-a șters toate videoclipurile în care era inclusă reclama nemarcată și a scos linkul din descrierea profilului ei de TikTok care te redirecționa spre site-ul unei case de pariuri.

reclama mascata pacanele2
sursa foto: Captură video YouTube

Nikkie Nicole (nicoleta_nikkie) are peste 600.000 de urmăritori pe TikTok și postează videoclipuri stil daily vlog despre viața de mamă și despre beauty. Și ea începuse să includă la finalul clipurilor fraza care redirecționa utilizatorii la pariuri. A fost aspru criticată mai ales pentru că este mamă și face reclame la jocuri de noroc pe o platformă plină de copii, care sunt cei mai vulnerabili și devin rapid victime ale industriei, spuneau utilizatorii care i-au umplut pagina cu ”farfurii goale”. 

Nikkie Nicole a postat ulterior un videoclip unde povestea de ce a acceptat și despre cum nimeni nu este obligat să apese pe acel link. Odată cu postarea acestui videoclip a șters toate videoclipurile unde făcea publicitate.

Odată cu cele două tiktokerițe, mai mulți creatori de conținut au fost trași la răspundere de către utilizatorii platformei și au dat jos videoclipurile și mult rostogolitele „linkuri din bio”. Dar pe rețele există încă multe persoane virale care fac publicitate mascată la jocuri de noroc și se fac că nu aud și nu văd ”farfuriile goale” care le umplu paginile. 

Ce spun autoritățile și ONG-urile

Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est că în spațiul online toate reclamele trebuie marcate ca atare, iar influencerii trebuie să precizeze dacă producțiile și conținuturile pe care le publică sunt sponsorizate și de către cine.

La sfârșitul lunii noiembrie, Organizația ”Salvați Copiii” a solicitat autorităților măsuri urgente pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc la minori. Organizația a făcut un sondaj potrivit căruia 14% dintre copii admit că au jucat jocuri de noroc pe bani, iar 40% dintre ei spun că au prieteni care fac acest lucru. În ultimul an au fost difuzate peste 470.000 de spoturi tv de publicitate la jocurile de noroc, potrivit organizației.

Majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au văzut publicitate la jocuri de noroc, atât la televizor, cât și pe internet. Conform sondajului: 

  • „Păcănelele” sunt cel mai popular joc de noroc pe bani pentru copii, urmat de pariurile sportive, deși minorii nu ar trebui să aibă acces în agenții.
  • 11% dintre copii urmăresc influenceri care promovează jocuri de noroc pe bani, iar 10% au resimțit presiune de la prieteni să înceapă să joace.
  • 6 din 10 copii știu că există restricții de vârstă în accesul la jocuri de noroc, iar aproape 4 din 10 au vorbit cu persoane de încredere despre impactul acestora asupra lor
  • 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc
  • 4 din 10 copii spun că au un prieten care joacă pe bani
  • 1 din 10 copii are un membru al familiei care joacă jocuri de noroc pe bani
  • Băieții raportează o implicare mai mare în jocurile de noroc pe bani în comparație cu fetele (22% vs. 9%).
  • Copiii cu vârsta de 14 ani și peste au o frecvență semnificativ mai mare de practicare a jocurilor de noroc comparativ cu cei mai tineri (18% vs. 6%).
  • Copiii din mediul rural sunt mai predispuși la jocurile de noroc pe bani în comparație cu cei din mediul urban (17% vs. 13%).

Alte informații din sondajul Salvați Copiii, aici.

Cum funcționează reclamele mascate la păcănele?

Influencerii sau oameni obișnuiți care încep să devină virali pe rețelele de socializare introduc o frază-cheie, la finalul postărilor (indiferent de subiectul acestora), despre ”cadouri” sau ”bani câștigați” ușor. 

pacanele septaru reclama
sursa foto: Captură Instagram

Utilizatorii rămân cu impresia că sunt la un pas distanță de o super-ofertă și sunt astfel ”mutați” de la postările pe care le urmăreau, despre rețete culinare, haine, cosmetice, de la glume sau diferite povestiri ale influencerilor ș.a. la pariuri și jocuri de noroc. Totul se întâmplă prin intermediul unor fraze standard, foarte similare între ele.

Niciunul dintre aceștia nu menționează în videoclipurile cu care îi fac pe utilizatori să îi urmărească în ce constă, concret, ”cadoul” sau ce se află în misteriosul ”link din bio”, nu precizează nimic mai mult decât: ”Dacă ai peste 18 intră să primești un cadou” sau ”am o supriză pentru tine dacă ești major”. Clipurile ajung și la copii și adolescenți, care urmează link-urile către reclame. 

sursa foto: Captură Instagram

”Link-ul din bio” te redirecționează, în majoritatea cazurilor, pe site-uri din industria jocurilor de noroc, la branduri mai mult sau mai puțin cunoscute, unde ești anunțat că ”dacă depui suma X lei (de la 50 de lei în sus, n.red.) poți câștiga sume de până la Y lei”.

Deci poți câștiga ”mulți bani”, cum ți-a promis influencerul, doar dacă scoți bani din buzunar și începi să joci. 

În alte cazuri, ”cadoul” pe care îl primești când intri pe link-ul din bio este că joci gratis câteva ture dacă te înregistrezi la casele de pariuri promovate de influencerii pe care îi urmărești și care te-au direcționat acolo. Mulți dintre cei care dau gratis câteva ture primesc ”bonusuri” în timpul jocului și sfârșesc prin a depune bani pentru a continua.

septaru pacanele
sursa foto: Captură foto

O industrie cu 1,2 miliarde de euro profit în 2022

Conform Play Responsibly, în anul 2022 s-au jucat aproximativ 32,5 miliarde euro în mediul jocurilor de noroc online, banii câștigați au fost 30,5 miliarde de euro, iar profitul a fost de 1,2 miliarde de euro, fără sumele datorate taxelor și impozitelor.

Ultimul studiu realizat referitor la persoanele dependente de jocuri de noroc a fost în 2016: în jur de 100.000 de oameni, conform Europa Liberă, însă nimeni nu știe în realitate câți dependenți de jocuri sunt astăzi.

Estimările făcute de Europa Liberă după monitorizările făcute de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) susțin că cel mai mare investitor în publicitatea online în 2021 a fost casa de pariuri Superbet, cu un buget de aproximativ 7 milioane de euro. Al doilea și al treilea loc sunt ocupate casele de pariuri Betano și Unibet, cu bugete de 3 milioane de euro, respectiv 2,5 milioane de euro. 

Pe lângă TikTok, unde predomină, reclamele la jocurile de noroc s-au înmulțit și pe celelalte platforme de socializare precum Facebook, Instagram și Youtube, doar că acolo majoritatea sunt marcate și nu sunt atât de des făcute prin intermediul influencerilor. 

De asemenea, și pe posturile de televiziune, în special pe canalele de sport, reclamele publicitare sunt dominate de casele de pariuri.

CNA a amendat Antena 1 cu 10.000 de euro, în septembrie, pentru afișarea reclamelor nemarcate la jocuri de noroc în cadrul emisiunii ”Chefi la Cuțite”, înainte de ora 23:00, într-un interval în care ele nu sunt permise. Reclama ascunsă a constat în îmbrăcarea participanților emisiunii în tricouri pe care scria ”Super”, care masca o reclamă ascunsă la o companie de pariuri sportive. 

Și emisiunea ”Vocea României” de la PRO Tv conținea reclame ascunse, conform Declic, pentru aceeași companie, unde aveau chiar și o promoție: ”Pariază 20 de lei pe Voce și primești garantat un abonament VOYO”.

Reclamele la păcănele sunt și în format fizic, împrăștiate în toată țara. În vara 2023, în stațiunea Tineretului, Costinești, unde merg în general adolescenți și copii, s-a organizat cel mai mare festival de muzică trap, „Beach Please”. În vara respectivă Costineștiul a fost una dintre cele mai aglomerate zone de pe litoralul românesc. Direct proporțional cu numărul de turiști a crescut și publicitatea la jocuri de noroc: Stațiunea a fost inundată tot sezonul cu reclame uriașe la toate casele de pariuri existente, lipite unele de altele.

Puterea păcănelelor și cazul jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor și Libertatea

Jurnaliștii de la Gazeta Sporturilor, cea mai longevivă și una dintre cele mai importante publicații sportive, au denunțat public presiuni asupra echipei din partea industriei pariurilor. Ei au susținut că patronii Ringier le-ar fi cerut jurnaliștilor să arate înainte de publicare investigațiile sau alte articole referitoare la industria jocurilor de noroc.

Echipa a refuzat și, la scurt timp, la 1 noiembrie 2023, ziarul în format fizic a fost desființat, sub pretextul că nu mai este rentabil și au scăzut vânzările (fenomen răspândit în întreaga lume de fapt, n.red.). Odată cu ziarul au fost desființate mai multe posturi, inclusiv al editorului coordonator, Cătălin Tolontan. Gazeta ar fi împlinit, în 2024, 100 de ani de existență. 

gsp gazeta sporturilor
Sursa foto: GSP.ro

Decizia închiderii ediției tipărite și renunțării la Tolontan a venit la trei luni de la plecarea lui Mihnea Vasiliu, CEO Ringier România, și la o lună de la îndepărtarea redactorului-șef Cătălin Țepelin, după ce 95 de ziariști au denunțat ceea ce ei au numit imixtiuni ale comercialului în editorialul GSP, în favoarea caselor de pariuri. 

Gazeta Sporturilor este deținută de compania Ringier Sportal SRL, ai cărei acționari sunt trustul elvețian Ringier Sports Media Group AG (cu 51%) și compania bulgară SMAK MEDIA EOOD (cu 49%), potrivit Termene.ro. Reprezentantul companiei bulgare este Stilian Shishkov, potrivit Termene.ro. Relatările din interiorul redacției îl indică pe Stilian Shishkov drept promotorul apropierii dintre GSP și industria pariurilor. GSP a publicat constant investigații și anchete jurnalistice despre meciuri trucate, coruperea unor participanți la fenomenul sportiv, adicția de pariuri sau modul în care sunt cheltuiți banii publici în sport, arată G4Media. 

În octombrie 2023, G4Media a scris că îndepărtarea directorului general Mihnea Vasiliu (care a suferit un atac de cord două săptămâni mai târziu în urma căruia a decedat, n.red.) și a redactorului-șef GSP Cătălin Țepelin, care a acuzat presiuni legate de industria jocurilor, au provocat semne de întrebare în redacția Gazetei Sporturilor legate de direcția editorială.

Stilian Shishkov are legături solide cu industria pariurilor din Bulgaria, fiind fondator al Bulgarian Association of Gambling, o organizatie de susținere a acestei industrii.

Cătălin Țepelin, fostul redactor-șef al GSP, a indicat direct industria pariurilor drept motiv al diferențelor de opinie dintre el și acționariat, diferențe ce au dus la plecarea sa. ”Am transmis că eu și colegii mei nu vrem să lucrăm sub o asemenea presiune. Și nici nu vrem să arătăm conducerii, înainte de publicare, articolele “sensibile” despre industria pariurilor, de exemplu”, a scris Țepelin în postarea facebook în care și-a anunțat plecarea de la GSP. El nu a dorit să comenteze pentru G4Media situația de la Gazeta Sporturilor.

Ulterior, o scrisoare semnată de aproape toți ziariștii din GSP și Libertatea arăta că ”pe 31 iulie și pe 8 august 2023, redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, i s-a solicitat, de către doi dintre șefii Ringier Sport Media Group, să arate, în avans, articolele care privesc clienții de publicitate. S-a făcut referire, explicit, la industria jocurilor de noroc. Jurnalistul a refuzat să privilegieze clienții de publicitate”, mai arată G4Media.

În 6 decembrie, fostul coordonator editorial al GSP, Cătălin Tolontan, a fost dat afară și de la Libertatea, unde se ocupa tot de coordonarea editorială, iar odată cu el a plecat și redactorul șef adjunct al publicației, Iulia Roșu. Publicația a anunțat că urmează să fie dați afară de la Libertatea și alți colegi, în jur de 20% din colectiv. 

Inițiative și frâne în Parlament: 8 proiecte, niciunul cu noroc

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la sfârșitul lunii septembrie, la Conferința Județeană de Alegeri a Organizației PSD Timiș, că ”s-a ajuns într-o formă de șantaj” după ce a propus scoaterea păcănelelor în afara orașelor, dar și în urma activităților lui Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, și ale lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor, împotriva industriei.

Ciolacu a vorbit despre ”reacții și atacuri” la adresa lui și a celorlalți lideri social-democrați și a spus că în calitate de premier cere statului român să vadă dacă este vorba de o încălcare a legii și de un șantaj. 

Premierul nu a spus însă concret la ce șantaj se referă, nici nu a numit episoade, persoane sau atacuri pe care le consideră acte de șantaj: ”Nu știu ce Sorin stă la masă cu liderul populiștilor astăzi”, a fost singura precizare a lui Marcel Ciolacu, fără alte detalii.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Marcel Ciolacu a mai spus că este ”determinat să continuie tot ceea ce a început”, dar ”dacă statul român nu observă că este nevoie de o determinare concentrată când vorbim de infracțiuni de evaziune fiscală atunci nu vom câștiga acest război”.

”(…) Am văzut şi reacţii, şi atacurile şi la mine, şi la Freddy. Și vor mai fi, Freddy. Vor mai fi în continuare. Cum sunt şi la Sorin Grindeanu. Cu cât va ţine zidul corupţiei din Ministerul Transporturilor şi a intereselor, cu atât va fi mai atacat. Trebuie să îţi asumi, lucrul acesta (către Sorin Grindeanu, n.red.). Sunt pregătit, la fel ca şi Freddy, ca şi Sorin (Grindeanu – n.red.) şi nu mi-e frică de nimic din ceea ce am făcut. Dar să ştiţi că ei nu se opresc aici. Să-ți fie frică de ceea ce pot inventa despre dumneavoastră. De aceea, eu consider că deja am ajuns într-o formă de şantaj. Și în calitatea mea de prim-ministru solicit statului român să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii şi de un şantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător, că nu știu ce Sorin stă la masă cu liderul populiștilor astăzi”, a declarat Marcel Ciolacu.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Propunerea asumată de PSD nu vizează însă deloc publicitatea pentru păcănele și pariuri, cum nu a făcut-o foarte convingător nici ordonanța aprobată de Guvern pe 5 octombrie, care nu menționa nimic despre reclamele din audio-vizual și care doar limita suprafața bannerelor stradale la 35 de metri pătrați, arată Europa Liberă.

O altă propunere legislativă care interzicea expres reclama și pe străzi și la tv, inițiată în 2022 de liberalul Andrei Cozma, a fost „ciuntită” deja, în primăvară, la Senat, chiar cu concursul propriilor colegi, și pare înlemnită în parcursul legislativ.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

La finalul lunii mai, USR a făcut apel către deputaţi şi liderii PSD şi PNL ca proiectul de lege „Fără păcănele lângă şcoli” să fie introdus de urgenţă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.

Câteva luni mai târziu, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că la Camera Deputaților va fi depus un proiect legislativ și mai restrictiv, care scoate sălile de jocuri de noroc din orașe.

Sălile de jocuri de noroc au o dublă funcție, după cum a explicat un expert pentru G4Media: ele funcționează ca centre de profit, dar au și rol de reclamă, dat fiind că majoritatea acestor săli sunt semnalizate puternic, cu firme luminoase și colorate.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

G4Media a arătat într-un reportaj cum arată Bucureștiul, capitala păcănelelor: Orașul e plin de săli de joc, magazine amanet și reclame vulgare care promovează pariurile.

Senatul a adoptat, la începutul lunii septembrie, în unanimitate, o propunere legislativă de modificare a OUG 77/2009, prin care licenţa pentru jocurile de noroc se acordă în funcţie de numărul de locuitori ai localităţii, dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, astfel încât să existe cel mult un punct de lucru la 20.000 de locuitori.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Proiectul de lege, care merge acum la Camera Deputaților, prevede că sălile de jocuri pot fi amplasate doar la periferia localităților, într-o distanță de maximum 50 de metri de limita localității, a declarat pentru G4Media inițiatorul proiectului, Alfred Simonis. Proiectul stipulează că „spaţiul propus este situat la cel mult 50 m de limita teritorială a oraşului/municipiului ori comunei, inclusiv a municipiului Bucureşti”.

Cele opt proiecte „anti-păcănele” din Parlament, conform Europa Liberă

Noiembrie 2022:

  • Fără păcănele lângă școli, parcuri, spitale – inițiat de Diana Stoica, Filip Havârneanu, Sebastian Cernic (USR): aprobat de Senat, la Comisii în Camera Deputaților (C.Dep.)
  • Interzicerea publicității la jocurile de noroc în audio-vizual și pe străzi – inițiat de Adrian Cozma (PNL): aprobat în martie 2023 de Senat, cu amendamente care l-au modificat drastic; în Comisii la C. Dep.

Decembrie 2022

  • Fără reclame stradale la păcănele (USR): respins de Senat, trimis la C. Dep.

Martie 2023

  • Fără păcănele la parterul blocurilor, lângă alte săli de jocuri și la sate (USR) – respins de Senat, trimis la C. Dep.
  • Fără păcănele care răsar peste noapte (USR), trimis la Senat.

Aprilie 2023

  • Scoaterea sălilor de jocuri la marginea orașelor, la cel mult 50 de metri de limita, localităților, nu mai aproape de 300 m de școli, parcuri, spitale – inițiat de Alfred Simonis (PSD), adoptat de Senat în 5 septembrie 2023, în Comisii la C. Dep.

Mai 2023

  • Nu poți fi și controlor și jucător în același timp (USR) – respins de Senat; un articol identic cu cel din proiect a fost inclus în Ordonanța Guvernului din octombrie 2023
  • Disclaimer la reclamele la jocuri de noroc, după modelul aplicat la țigări (USR) – adoptat de Senat în 26 octombrie, trimis la C. Dep.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Dezinstalalati-va toate retelele sociale care oricum nu v-au facut nici mai frumosi, nici mai destepti si nici mai bogati, ba dimpotriva i-ati imbogatit pe altii prin faptul ca le-ati facut „cadou” timpul vostru pierdut si cu siguranta o sa va fie mai bine. Incercati macar o luna si vedeti.

  2. Nici măcar nu sunt mascate. Imi citesc mailurile și la dreapta ecranului reclame cu jocuri de noroc. Pe mobil la fel. Nu mai sunt autorități responsabile in țara asta ? Și să nu maivorbim despre legătura dubioasă dintre aur / Simion si speluncile acestea !

  3. Pentru ca știe ca daca tinerii fac reclama mascata sau la vedere , vin mulți tineri sa joace cu bani adevărați la jocuri de noroc. Este ca si jocurile video. Cei care dețin jocurile de noroc sunt protejați de Guvern. Si tot ei știu bine ca tinerii nu mai sunt educați.