Viceprimarul Timișoarei Ruben Lațcău: Primăria nu mai poate să se lase sechestrată, șantajată de o structură a unei societăți care nu știm de fapt cui răspunde / Primăria Timișoara a fost șantajată ca să-și încaseze pensia interlopii din politică

Viceprimarul Timișoarei Ruben Lațcău (USR) afirmă, într-un interviu pentru banatulazi.ro, că Primăria Timișoara nu mai poate să se lase sechestrată, șantajată de o structură a unei societăți care nu se știe de fapt cui răspunde și a susținut că „Primăria Timișoara a fost șantajată ca să-și încaseze pensia interlopii din politică”. Ruben Lațcău acuză existența unor rețele care au facilitat un adevărat „jaf” în Timișoara și care beneficiază de „protecție”.

„Primăria Timișoara, de fapt orașul ăsta, a avut și încă mai are câteva tumori sau cangrene pe care le-a cărat după el ani și ani și care i-au secătuit energia la modul cel mai practic. Că vorbim de Colterm, că vorbim de unele angajări care s-au făcut cum s-au făcut aici, în primărie. Că vorbim de transportul public sau de alte societăți, care au fost într-o zonă destul de bizară. Am reușit în anumite situații să schimbăm directori. Că vorbim de directori, care erau în funcție din 1988 (ca domnul Drăgilă, la Horticultura) sau consilii de administrație, sau că vorbim de interlopii pe care administrația liberală i-a pus la piețe sau de alte societăți de genul ăsta, nu peste tot un astfel de proces de reformă este ușor. Este clar că în cazul Colterm-ului nimeni nu se bucură și niciun politician nu-și poate dori să aibă o iarnă dificilă, cu probleme de furnizarea căldurii”, a afirmat Ruben Lațcău.

„Primăria Timișoara nu mai poate să se lase sechestrată, șantajată de o structură a unei societăți din subordine. Care nu mai știm de fapt cui răspunde și pentru cine lucrează. De-a lungul ultimilor ani Primăria Timișoara a fost practic șantajată sau ținută în geam ca să-i încaseze pensia interlopii din politică!”, a susținut viceprimarul USR.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

El a declarat că multe dintre proiectele lansate de fostul primar Nicolae Robu (PNL) nu s-au realizat „și din cauza faptului că în realitate banii mergeau în acea groapă”.

„Am avut datorii strânse din 1 ianuarie 2020 până la sfârșitul lui aprilie 2022. Primăria Timișoara a livrat către Colterm peste 250 de milioane de lei. Este o sumă uriașă. (…) Gândiți-vă că din banii ăștia am putea construi cinci școli noi în întregime, de la zero”, a adăugat Ruben Lațcău.

Viceprimarul Timișoarei a acuzat existența unor rețele care au facilitat un adevărat „jaf” în Timișoara și care beneficiază de „protecție”.

„Dovada existenței acestor grupuri este doar o privire în trecut. Timișoara este un oraș care se află într-o situație unică în țară. Un oraș care a pierdut mii de case de patrimoniu în buricul târgului, prin tot felul de afaceri dubioase făcute de niște clanuri de romi. Afaceri pentru care e destul de clar că a fost o sincronizare de funcționari publici, politicieni, notari, avocați, procurori, oameni din sfera justiției. Aceste rețele care au facilitat acest jaf istoric al patrimoniului Timișoarei, pe de o parte, au facilitat și alte scurgeri de patrimoniu industrial, fabrici și uzine în tot felul de alte zone, nu au dispărut.

Am văzut în Timișoara, în ultimii 10 ani, o anchetă care să scoată la iveală o astfel de structură? Care să destructureze o astfel de rețea? Credem că oamenii aceștia, care au făcut lucrurile astea de-a lungul timpului în istoria locală au dispărut? Că s-au retras la pensie și au plecat undeva, într-o țară exotică? Nu! Ei sunt aici și au afaceri în continuare. Și în, mod evident, această decuplare de la banii publici, pe care administrația Fritz o practică în mod consecvent împotriva atâtor interese oculte, e un lucru care naște de fapt foarte multă antipatie în zona asta. Și vedem inclusiv consilieri locali ale căror interese le cunoaștem de ani buni. Domnul Țoancă este o legendă urbană pentru traficul de influență pe care-l practică, de la autorizații de urbanism până la orice fel de alte tipuri de autorizații. Nu cred că este persoană în Timișoara, care și-a autorizat vreodată o clădire, alta decât unifamilială, sau care a avut de-a face cu zona de avizare, mai ales pe partea de urbanism, care să nu fi auzit de dânsul. E clar că această demufare de la aceste culoare ascunse, care existau în Primăria Timișoara, la Urbanism, special pentru construirea unor blocuri între case, beneficiind de autorizații cel puțin dubioase, a produs multă agitație.

E clar că aceste culoare, aceste rețele nu mai există acum. Banii aceștia nu mai curg. Și există o rezistență sistemică a acestor oameni care practic sunt decuplați de la banul public. Până la urmă de asta vorbim, de banul public.

(…)

Anul trecut, în luna mai, Primăria Timișoara, împreună cu Colterm, a făcut o plângere penală cu 11 capete de acuzare. Și am să dau un singur exemplu, cel mai clar și cel mai ușor de înțeles. Colterm a făcut o licitație pentru o achiziție de cărbune de la o firmă de la care nu mai cumpărase niciodată cărbune. Firmă care nu avea acest comerț cu cărbune în specific și în activitate. Firma, care nu avea o istorie îndelungată în zona cu pricina, a obținut acel contract. Colterm nu-și plătea datoriile către terți, dar, în schimb, a plătit un avans de un milion de lei firmei și, la foarte scurtă vreme, acea firmă a intrat în faliment. Banii nu au mai apărut niciodată. Și există anumite legături de rudenie între persoanele care au administrat respectiva firmă și cele care au făcut plata din Colterm. Iar noi am făcut o plângere penală. Din păcate, nu știm ce s-a mai întâmplat cu ea pentru că a trecut un an și jumătate și nu am văzut nicio urmare. Nimeni nu a venit să întrebe primăria sau să solicite documente. Nimeni nu a venit să facă ceva. Practic, acest dosar, precum alte dosare legendare ca, de pildă, cele despre clădirile de patrimoniu preluate de romi, sau dosarul vizând poarta de metal din Calea Lugojului, sau blocurile cu fonduri europene, toate aceste au fost puse la păstrare nu știm unde și din ce motive. Mai am un exemplu foarte simplu. Acea descindere pe care a făcut-o primarul Fritz la Resurse Umane, unde, luând la mână dosare de angajare din trecut, a descoperit zeci de lucrări scrise de aceeași persoană, același scris. Și investigând și alte lucruri ne-am dat seama cine este acea persoană din primărie. Am făcut o plângere penală cât se poate de clară, cu dovezi explicite. Iar de atunci au trecut șase luni de zile. Și, din nou, într-o situație destul de clară și de explicită nu avem niciun răspuns. Nu a venit nimeni la primărie să solicite documente în acest sens. E clar că oamenii aceștia sunt protejați, într-un fel anume.

Sunt unele lucruri care nasc semne de întrebare. Pentru că, pe de o parte, există aceste plângeri care se fac, au în spate documente clare, evidente, probe, plângeri care, cumva, rămân fără răspuns și rămân suspendate. Și, pe de altă parte, vedem anumite povești în presă sau într-o zonă mai sulfuroasă a societății. Îl vedem pe domnul Țoancă făcând anumite declarații la o televiziune locală în care spune că nu vrea să fie Mafalda, dar sigur va veni săptămâna viitoare poliția la Primăria Timișoara ca să ridice documente… Și, în mod surprinzător, chiar a venit!”

Citește interviul integral pe banatulazi.ro.

Sursa foto: Facebook Dominic Fritz