Vicepremierul Tanczos Barna: După aderare, am gestionat 106 miliarde de euro în total, din care 71 de miliarde sunt avantajul net al României

România, după aderare, a gestionat 106 miliarde de euro în total, din care 71 de miliarde de euro au fost avantajul nostru net, sumele fiind folosite pentru dezvoltarea ţării, a declarat, miercuri, vicepremierul Tanczos Barna, la un eveniment, transmite Agerpres.

„Una dintre cele mai mari provocări pentru România, nu doar pentru viitor, şi în trecut, a fost provocarea privind fondurile europene. Şi sunt foarte multe mituri, sunt foarte multe legende care câteodată trebuie demontate, pentru că pe programarea precedentă noi avem o absorbţie de 98,1%. Deci este un lucru foarte important, chiar dacă am picat în extrema cealaltă, am contractat de n-am mai putut şi avem o supracontractare uriaşă de fiecare dată. Pentru a avea o performanţă de 100%, noi trebuie să avem o contractare de 150-200%. Acele contracte rămân în spinarea statului şi sunt una dintre problemele care generează deficitul şi nevoia de finanţare în momentul de faţă. (…) Noi, după aderare, am gestionat 106 miliarde de euro în total, din care 71 de miliarde sunt avantajul net al României, adică 35 de miliarde au fost contribuţia României la bugetul Unii Europene şi 71 de miliarde au fost venitul net al nostru pentru dezvoltarea ţării. Nu pot concepe altfel dezvoltarea României decât prin aceste fonduri structurale, sau fondurile pentru Politica Agricolă Comună, altfel România n-ar avea nicio şansă în această competiţie acerbă, pe plan continental sau pe plan mondial”, a afirmat vicepremierul.

Tanczos Barna a apreciat că şi în perioada curentă de programare România se va apropia de o absorbţie de 100%, deşi proiectele pe programele regionale au demarat „un pic mai greu”.

„Mai departe, avem nevoie de o accelerare a a bsorbţiei. Anul acesta, faţă de anul trecut, deja suntem undeva cu 50% peste absorbţia de anul trecut, proiectele au început un pic mai greu în cadrul programelor regionale, dar şi acolo o să prindă viteză şi sunt convins că şi în această perioadă de programare vom ajunge la o absorbţie care se va apropia de 100%”, consideră demnitarul.

În ceea ce priveşte bugetul pentru exerciţiul financiar 2028 – 2034, Tanczos Barna a salutat modificările recente privind reforma Politicii Agricole Comune, în opinia sa „cel puţin 10% pentru dezvoltare rurală, agricultură, industrie alimentară” fiind „un câştig uriaş„.

„În program ul nou, din păcate, propunerea iniţială a fost practic inacceptabilă pentru România şi aţi văzut probabil şi dumneavoastră reacţia şi a Parlamentului European şi a statelor membre la propunerea Comisiei (…) Asta este, suntem într-o dispută destul de dură cu Comisia, pentru că această abordare ne-ar fi dezavantajat foarte mult. Ar fi dezavantajat un sector extrem de important, sectorul de dezvoltare rurală, agricultură şi industrie alimentară. Nu am fi reuşit să rămânem competitivi dacă lucrurile nu s-ar fi schimbat alaltăieri sau acum trei zile, duminică, atunci când Comisia a venit cu practic o propunere nouă, cu foarte multe concesii şi foarte multe schimbări. Noul format înseamnă cel puţin 10% pentru dezvoltare rurală, agricultură, industrie alimentară. Este un câştig uriaş, pentru că noi suntem cu un handicap an de an de dezvoltare rurală. S-a vorbit adineauri şi de comunităţile care rămân în urmă – şi prăpastia devine din ce în ce mai mare între oraşele care sunt poli de putere, de dezvoltare, sunt locomotive şi zonele, judeţele, localităţile care rămân în urmă”, a precizat acesta.

Vicepremierul consideră că în momentul de faţă programul „arată mult mai bine, sunt perspective de schimbare şi o să vină probabil şi în runda a doua de discuţii, de negocieri între Comisie şi Parlamentul European, şi alte elemente care vor avantaja România”.

„România este interesată ca acest fond de 60 de miliarde de euro să fie într-o structură suficient de flexibilă, ca să putem direcţiona fondurile pe sectoarele prioritare şi strategice pentru ţară. În acelaşi timp, celălalt fond de competitivitate, care se va accesa direct de la Comisia Europeană, trebuie să ţină cont de acel handicap al statelor membre care încă nu au reuşit să se ridice, de exemplu, din punct de vedere PIB per capita, din punct de vedere eficienţă, din punct de vedere productivitate, la nivelul Germaniei, Franţei, Italiei, Spaniei şi trebuie să avem un avantaj în această privinţă. Altfel, o competiţie dură, acerbă, care se focusează strict pe eficienţă, pe productivitate, pe capacitatea companiilor din, nu ştiu, Germania, Danemarca, Olanda ne va dezavantaja foarte mult. Deci, avem nevoie de o discriminare pozitivă, dacă pot să spun aşa, într-un mediu concurenţial, în această competiţie pentru cele aproape 400 de miliarde de euro, care rămân în fonduri de competitivitate după ce se reduc sumele pentru apărare şi celelalte elemente”, a adăugat el.

Clubul Fermierilor Români a transmis, recent, că se opune propunerii Comisiei Europene din 16 iulie şi „concesiilor minimaliste” anunţate pe 9 noiembrie de către preşedinta Ursula von der Leyen privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034 pe motiv că este pus în pericol viitorul agriculturii româneşti şi europene prin reduceri bugetare drastice şi prin subminarea autonomiei PAC.

„În luna iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat o propunere de restructurare fundamentală a bugetului Uniunii Europene, inspirată din arhitectura Fondului de Redresare şi Rezilienţă post-COVID. Această reformă propune integrarea Politicii Agricole Comune în fondul unic NRPP (Planuri Naţionale şi Regionale de Parteneriat), cu un buget total de 865 miliarde euro pentru perioada 2028-2034. Din această sumă, PAC ar primi doar 293,7 miliarde euro, reprezentând o reducere dramatică de 17,6% faţă de cadrul financiar actual 2021-2027. În termeni reali, ajustaţi la inflaţie, reducerea ar atinge 38% comparativ cu nivelul din 2020. Conform analizei realizate de organizaţia europeană Farm Europe, pe a cărei poziţie ne-am aliniat, impactul acestei reduceri asupra statelor membre este devastator”, susţin fermierii români, într-un comunicat remis Agerpres.

Potrivit acestora, pentru a menţine bugetul PAC la nivelul actual, Danemarca, Irlanda şi Austria ar trebui să mobilizeze peste 75% din resursele NRP disponibile după deducerea componentelor pentru climă socială şi frontiere. Franţa, Ţările de Jos, Finlanda, Suedia şi Luxemburg ar necesita aproximativ 50% din resursele rămase, în timp ce Italia, Spania, Belgia şi Germania ar trebui să redirecţioneze între 18% şi 35% din fondurile lor NRP.

Pentru România, deşi procentul necesar ar fi mai mic – aproximativ 6% – alocarea de bază este insuficientă faţă de nevoile reale ale sectorului agricol românesc.

În acest context, Clubul Fermierilor Români a solicitat Comisiei Europene să reconsidere radical această propunere.