La 18 ani de la intrarea României în UE, aderarea lipsește din manualele de liceu. Profesoară de istorie: La predarea acestui capitol este necesară o intervenție proprie

România nu a reușit să introducă în manualele și curriculumul de liceu evenimentul istoric de aderare la Uniunea Europeană nici la 18 ani de la intrarea în blocul comunitar. Cu ocazia Zilei Europei, profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu, de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău, a declarat pentru Edupedu.ro că deși la liceu elevii nu au avut manuale actualizate, totuși profesorii au primit repere metodologice și au putut „să actualizeze aceste conținuturi și să nu transforme lecția într-o predare ineficientă”.

• Amintim că noi planuri-cadru de liceu au fost lansate în dezbatere pe 31 ianuarie 2025 de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, urmând ca un curriculum final să fie anunțat în mai-iunie, potrivit Ministerului. Aceste planuri-cadru ar urma să stea la baza unor noi manuale, inclusiv de Istorie, care să le înlocuiască pe cele din 2006 care și astăzi sunt pe băncile liceenilor. Noile planuri-cadru vor fi gata de implementat din 2026, când ar trebui să avem noi manuale școlare la liceu, programa și formarea profesorilor, potrivit planurilor anunțate de Ministerul Educației condus de Daniel David. Asta înseamnă că ar fi vizați elevii care acum sunt în clasa a VII-a.

Profesoara Nicoleta Zărnescu a acordat un interviu Edupedu.ro cu ocazia zilei Europei, 9 mai, la 18 ani de la aderarea României la blocul comunitar, în contextul în care România se află în fața unor alegeri cruciale care vor determina direcția țării: primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de liderul partidului extremist AUR, George Simion, cu peste 40% din voturi, urmat de candidatul pro-european Nicușor Dan cu 20,99% din voturi.

„Lipsa conținuturilor actualizate sau un conținut depășit, lipsit de relevanță poate crea confuzie, o imagine vagă sau distorsionată, ușor nerealistă, elevii putând rata înțelegerea concretă și corectă a beneficiilor de care România se bucură. Dar profesorii au reușit să actualizeze aceste conținuturi și să nu transforme lecția într-o predare ineficientă pentru că acesta a compensat lipsa materialelor actualizate din câteva pasaje din manual cu resurse suplimentare”, explică profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu, de la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău.

Răspunsul profesoarei de istorie este vine în contextul în care elevii de liceu învață după programe și planuri cadru învechite, din anii 2000, predarea s-a făcut pe conținuturi, nu pe competențe, iar reglajele între gimnaziu și materia de liceu au fost făcute prin „repere curriculare” – niște ghiduri făcute an de an de profesori pentru colegii lor, ca să reușească unele corelații.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro.