Castrul roman de la Drajna (Prahova) va fi readus la viață cu 2 milioane de euro / Casa comandantului avea curte interioară și sistem care permitea circularea aerului cald sub podea

Castrul roman de la Drajna, una dintre cele mai importante fortificații romane descoperite pe teritoriul Prahovei, intră într-o nouă etapă a existenței sale după ce Primăria Drajna a obținut o finanțare europeană de peste două milioane de euro pentru amenajarea unui parc arheologic modern și pentru includerea sitului în circuitul turistic, anunță Observatorul Prahovean.

La doar 52 de kilometri de Ploiești, în zona dealului Grădiștea din Drajna de Sus, istoria a ieșit la lumină în anul 1883, când profesorul Bazilescu, localnic, a identificat primele vestigii arheologice în urma unor lucrări agricole. A fost momentul în care lumea academică a înțeles că aici se află ceva mult mai important decât simple ruine.

„Castrul Roman de la Drajna face parte dintr-un sistem de fortificații romane din nordul Munteniei, alături de castrele de la Târgșorul Vechi și cel de la Mălăești.

Castrul datează din anul 101

Este ridicat în timpul domniei lui Traian, în timpul primului război dintre daci și romani.

Este un castru spectaculos, cu zid de piatră și cu construnții în interior foarte spectaculoase”, a explicat pentru Observatorul Prahovean, dr. Bogdan Ciupercă, șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova.

Articolul continuă mai jos

Alin Ionescu

Șefa TVR, Adriana Săftoiu, vrea să își reducă salariu cu 10 la sută / Ea a informat Consiliului de Administrație al SRTv în chiar prima ședință

Augustin Majearu

„Dumnezeu a creat câinii pentru a fi mâncați” / Opoziție în Indonezia față de interdicția decisă de guvern / ”Este o tradiție” / Se invocă anumite beneficii medicale

Potrivit cercetărilor arheologice, castrul datează din anul 101, perioada primului an de domnie a împăratului Hadrian și a organizării Provinciei Dacia.

Importanța strategică a zonei nu era întâmplătoare: romanii foloseau trecerea de la Tabla Buții pentru a pătrunde în Transilvania, un drum care a devenit ulterior una dintre cele mai circulate rute medievale.

Printre artefactele care confirmă prezența militară romană s-au găsit cărămizi ștampilate, monede, ceramică și piese de armament, aparținând unor unități militare prestigioase precum legiunile Cohors I Flavia Commagenorum, I Italica, V Macedonica și XI Claudia Pia Fidelis.

Romanii aveau o rigoare impecabilă. Cărămizile erau ștampilate pentru a identifica atelierul și responsabilul lucrării.

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri este casa comandantului, construită în stil domus, cu curte interioară și… încălzire prin pardoseală.

Tehnologia hypocaust permitea circularea aerului cald sub podea, în timp ce apa încălzită era distribuită prin sistemul propriu al clădirii. Un nivel de confort greu de imaginat pentru o fortificație militară.