Urșii din Carpați, între atracție turistică și pericol public? Experții avertizează, la Făgăraș Fest: Animalele sunt hrănite cu ciocolată pentru tururi foto / Doar „sub 10% dintre urși provoacă probleme” / Soluții ca la Yellowstone

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Specialiști, localnici și activiști de mediu au discutat despre pericolul și distrugerile generate de interacțiunea dintre oameni și cea mai mare specie de carnivor din Europa, ursul. Gestionarea acestei situații complexe, după tragedia de pe Transfăgărășan în care un turist italian și-a pierdut viața hrănind o ursoaică cu pui, la marginea drumului, a fost tema uneia dintre dezbaterile de la Făgăraș Fest.

Imagine din timpul discuției despre urși la Carpathia Talks, din timpul Făgăraș Fest, festival organizat de Fundația Conservation Carpathia / FOTO: Alina Mihai

Urșii și două lumi diferite: sălbăticie pură vs. zone turistice

Radu Zaharie, ghid montan, a explicat diferențele fundamentale dintre urșii care trăiesc în habitate sălbatice și cei obișnuiți cu prezența umană.

„Dacă ne aflăm într-un habitat unde echilibrul natural e încă aproape neatins, ursul va evita omul. N-ai nicio șansă să te apropii, pentru că el e primul care te simte și se retrage. În schimb, în zonele turistice, cum sunt Transfăgărășanul, Sinaia, Bușteni, Predeal, avem urși cu comportament deviant, unde animalul sălbatic s-a obișnuit prea mult cu prezența omului și cu faptul că omul este o sursă foarte facilă de hrană. Aici trebuie să fim mult mai atenți”, a spus Zaharie, adăugând că sunt „destule situații” în care urșii au devenit o prezență constantă lângă drumuri și stațiuni, pentru că este un animal oportunist, va veni la sursa sigură de hrană.

Turism cu… ciocolată pentru urși

Gianluca D’Amico, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și fotograf de natură, a vorbit despre fenomenul alarmant al turismului necontrolat în jurul urșilor.

„Am văzut oameni care folosesc ciocolată expirată sau hrană pentru câini, extrem de proteică și atractivă, pentru a atrage urșii la marginea drumului. Sunt chiar tururi turistice organizate special pentru fotografierea urșilor, uneori cu turiști străini care plătesc bani serioși. Vin să fotografieze urși la marginea drumului, nu urșii din pădure. E vina noastră, într-o bună măsură”, a spus D’Amico, care a menționat că nu doar pe Transfăgășan a văzut astfel de derapaje ci și în alte zone.

Profesorul a adăugat că mulți turiști, inclusiv străini, sunt fascinați de ideea de a face selfie-uri cu urșii, pierzând complet simțul realității și pericolului.

Hranirea urșilor, a precizat ulterior în discuție Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia, este însă interzisă. „De mulți ani deja, din 2007, hrănirea urșilor cu carne și produse proteice și cu produse zaharoase de sinteză, unde se include și ciocolata, este absolut interzisă.”.

Și Radu Zaharie, ghid montan, a adăugat: ”Foarte clar, amenzile sunt între 500 și 1.500 de lei. Însă, și vă dau un exemplu trist, în interval de 5 ani jumătate, de la 01/01/2020 până în momentul de față, colegii jandarmi au aplicat 10 amenzi și trei avertismente scrise în zona de nord a Transfăgărășanului. Și asta spune tot.”

Totuși, Zaharie a atras atenția că, în ciuda interdicțiilor și a avertismentelor amplasate vizibil pe Transfăgărășan, inclusiv în engleză și cu ilustrații sugestive, turiștii continuă să ignore regulile: „Tristețea multora dintre noi este legată de latura turistică. Din nou dau exemplu Transfăgărășanului. Avem acele panouri, toată lumea le știe, scrie mare în română, în engleză, e desenat frumos, deci nu poți să zici că n-ai văzut sau n-ai înțeles. Eu am avut în ultima lună, de când s-a deschis Transfăgărășanul, destule șanse să constat asta.”

Ion Stăniloiu, crescător de animale din comuna Nucșoara, județul Argeș, a completat tabloul acestei practici periculoase:

„Ciocolată, dacă se poate așa, din tartinabilă, ca să zic așa, se întinde pe copaci și urșii ling acolo, stau zeci de minute, se ridică în picioare, și este extaz pentru turiști, evident. Tot felul de ciocolată care e expirată…se duc și o iau de la supermarketurile astea mari sau chiar de la fabrică din București, cu 70 de lei camioneta de ciocolată expirată. O duc în zonele ăstea, la cei care dețin fondurile de vânătoare sau la cei care organizează tururi. O varsă acolo și, automat, vin urșii, trag la bomboane, la orice. E un aspect legal aici, pentru că nu numai ciocolată și bomboane duc, ci orice rest alimentar.”

Stăniloiu spune că această practică nu doar creează dependență la animale, ci sporește și riscul de incidente grave între urși și oameni, în special în apropierea localităților în care inclusiv el locuiește sau a drumurilor intens circulate.

O altă problema reală: lipsa unei strategii naționale

Ruben Iosif, coordonator al departamentului de monitorizare faună în cadrul Fundației Conservation Carpathia, consideră că fenomenul turistic nu e decât un efect al unei probleme mult mai mari:

„Toată povestea asta cu turiștii care dau de mâncare urșilor e doar un simptom. Rădăcina problemei este lipsa unei guvernanțe reale. Avem nevoie de o strategie națională de conviețuire cu ursul brun. În momentul de față, niciun actor implicat în managementul ursului nu are vreun beneficiu să investească în prevenție, pentru că prevenția costă. Narativul public se duce mereu către soluții rapide: vânătoare sau eutanasiere. Dar întrebarea e: vrem, ca societate, să investim în conviețuire? În zona asta de politici publice?”, a spus Ruben Iosif.

Mai puțin de 10% dintre urși provoacă probleme

Mihai Zotta, director de conservare la Fundația Conservation Carpathia, a prezentat câteva date care arată că doar o mică parte a populației de urși provoacă incidente cu oamenii.

„Din analizele genetice făcute pe zona noastră, procentul urșilor care creează probleme este sub 10%. Deci nu e totul pierdut, avem încă șansa să reparăm. Pe termen scurt, trebuie să scoatem din natură urșii iremediabil obișnuiți cu prezența omului – fie să-i relocăm în sanctuare, fie, în ultimă instanță, să recurgem la eutanasiere. Dar nu putem să ne limităm doar la asta. E nevoie urgentă de strategie de prevenție și de implicare a tuturor actorilor: autorități locale, administrații de mediu, gestionari de fond cinegetic, comunități locale. Fără prevenție, rămânem blocați într-un management reactiv”, a explicat Zotta.

Localnicii, terorizați de urși

Crescătorul de animale din comuna Nucșoara Ion Stăniloiu a oferit perspectiva oamenilor care trăiesc în zonele de munte, unde urșii apar tot mai des în gospodării și acest lucru pentru că sunt hrăniți la marginea satului:

„Pe timpul lui Ceaușescu mai duceau hrană, dar o duceau în pădure sus undeva, acolo se ducea, acolo și împușcau, dar nu erau ca acum, ca să le dea pe marginea satelor, în centrul comunei, cum ar veni, având în vedere că cea mai mare comună din România, cu o suprafață de aproape 47.000 de hectare”, a povestit Stăniloiu, vizibil afectat de situație.

Prevenție, dar cine contribuie? Cazul Yellowstone

Specialiștii au remarcat, în final, că măsuri există – precum gardurile electrice, gestionarea corectă a deșeurilor, educație turistică – însă toate implică costuri pe care localnicii nu le pot suporta singuri.

Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia:

„Și o să închei cu experiența Yellowstone, pentru că acolo s-a întâmplat exact același lucru. În anii ‘60-‘70, oamenii hrăneau urșii la tomberon, îi așteptau în fața hotelurilor, făceau fotografii cu ei și s-au produs accidente. Au fost și morți, și răniți. Soluția a fost radicală: au închis complet tomberoanele și toate sursele de hrană accesibile urșilor. Rezultatul? Într-un interval relativ scurt, de 5-10 ani, urșii au redevenit sălbatici și s-au îndepărtat de oameni. În momentul de față, dacă vrei să vezi un urs în Yellowstone, trebuie să ai foarte mult noroc. Ăsta este modelul pe care și noi ar trebui să-l urmăm.”, a concluzionat Mihai Zotta.

Făgăraș Fest este un festival organizat de Fundația Conservation Carpahia în natură care strânge public în jurul proiectelor de mediu gândite și ca suport economic pentru comunitățile locale, pregătind terenul pentru viitorul Parc Național Munții Făgăraș. Ediția din 2025 organizată la Șebeșu de Sus, comuna Racoviță, județul Sibiu, în perioda 11-13 iulie a fost complet fără plastic, cu pahare returnabile, ambalaje reciclabile și transport ecologic asigurat de organizatori, sincronizat cu trenurile din Sibiu și Brașov.