Un senator acuzat de fascism, altul cu bacalaureat incert și mai mulți aleși extremiști promovează abrogarea legilor antilegionarism și antifascism / Proiectul a primit avizul Comisiei pentru drepturile omului din Senat cu ajutorul PSD / Cum explică Monica Anisie, fostă ministră a Educației, de ce s-a abținut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Proiectul care propune abrogarea legilor antilegionare în numele libertății de expresie a fost inițiat de parlamentari de la partide extremiste sau neafiliați. Numele multora dintre aceștia apar des în legătură cu legionarismul, noua dreaptă sau teorii ale conspirației. Avizul dat în comisia parlamentară a trecut cu votul reprezentanților partidelor extremiste plus al celor de la PSD. Reprezentanta PNL, fosta ministră a Educației Monica Anisie, s-a abținut.

Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României a fost inițiată de senatorul SOS Dumitru Manea.

La depunerea la Senat, proiectul de lege avea 42 de semnături ale unor parlamentari. Între timp, opt dintre inițiatori s-au retras. Au rămas ca inițiatori 18 membri SOS, 7 POT (la momentul depunerii), 5 AUR și 4 neafiliați. Între timp, mai mulți parlamentari POT au părăsit partidul și sunt tot neafiliați.

Cine e Dumitru Manea (Miron Manega), inițiatorul legii

Poet și jurnalist, Dumitru Manea e mai cunoscut cu pseudonimul de Miron Manega și prin afilierea sa cu mișcarea neo-legionară din România, după cum remarca Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Elie Wiesel, într-o postare pe pagina sa de Facebook, din mai 2025. Marincea semnalează existența unui ziar fascist, tipărit, care încă se vindea la acel moment la chioșcurile de ziare din Capitală.

Dumitru Manea și Dumitru Coarnă. Și Coarnă e unul dintre inițiatorii legii. Foto Mediafax.

„Ziarul fascist care încalcă vădit legea dar e apărat de oamenii legii este redactat de senatorul SOS Dumitru Manea (alias Miron Manega), un fascist sadea, fost vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), suspendat pentru propagandă rusă (comunicatul rizibil al Grupului pentru România în care îl rugau pe Putin să vină să salveze România de dominația „iudeo-globalistă”) dar rămas în continuare membru al Consiliului Director al UZPR”, scria Adina Marincea. 

De altfel, numele său apare și în raportul Insitutului Elie Wiesel – „Antisemitism și negarea Holocaustului în anul electoral 2024-2025”

„Autorul folosește acest text (un articol din ziarul Certitudinea, n.red.) pentru a-și justifica propriul antisemitism, susținând despre evrei că sunt un popor care «refuză orice fel de integrare în țările care îl găzduiesc»”.

Despre narațiunile antisemite ale senatorului Dumitru Manea au scris și jurnaliștii de la Context.ro. Într-o emisiune a BZI.ro, distribuită pe un cont X naționalist, senatorul a făcut o serie de afirmații false, cu caracter antisemit.

„Cele 2 milioane de apartamente pentru evrei, contractul pentru ele s-a făcut în timpul lui Radu Vasile, asta nu arată un plan anterior? Poate Noul Israel va fi România! Nu întâmplător au fost goniți atâția români din România, are cine să-i înlocuiască. Cele 2 milioane de apartamente înseamnă cel puțin 4 milioane de evrei (…) există un plan de relocare a unui popor și izgonire a altui popor”, a spus senatorul în emisiunea citată de context.ro.

Dumitru Manea este și unul dintre cei mai aprigi critici ai Legii Wexler, care interzice propaganda fascistă și legionară și pedepsește promovarea mișcărilor legionare, folosirea simbolurilor fasciste/naziste, negarea sau minimalizarea Holocaustului.

Senatorul SOS nu a răspuns întrebărilor G4Media până la publicarea acestui articol.

Ce alți parlamentari au girat proiectul legislativ

sursa foto: Captură video

Senatorul Sorin Lavric (AUR)  – a stârnit numeroase critici după declarații ofensatoare la adresa femeilor sau romilor. „Nici un bărbat nu caută în femeie deșteptăciunea, profunzimea sau luciditatea“, a scris el în volumul Decoct de femeie, conform culturaladuba.ro. Pe romi i-a numit plagă socială.

Senatorul Andrei-Emil Dîrlău (AUR) – s-a făcut remarcat prin discurs rasist și xenofob chiar de la tribuna Parlamentului. „Se încurajează metisarea rasială în Europa (…) Populațiile autohtone sunt înlocuite de migranți afro-asiatici”, a spus el în septembrie 2025, în Senat. A fost racolat de fosta securitate, dar a primit aviz de necolaborare de la CNSAS pentru că „documentele citate (notele informative trimise de el, n.red.) nu fac referire la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”. 

Deputata Ana Maria Gavrilă (POT) – fondatoarea POT se declară susținătoare a lui Călin Georgescu. Promovează teorii ale conspirației, mesaje anti-occidentale, antiglobaliste și este deseori subiect de analiză al platformelor care demontează declarațiile false. 

Senator Paul Pintea (neafiliat) – ales pe listele POT Sălaj, senatorul Paul Pintea a fost condamnat definitiv cu suspendare pentru că a condus fără permis. Are trei dosare penale pentru aceeași infracțiune. A scris în CV-ul de pe pagina Senatului, pe care l-a scos apoi, că a absolvit Academic Singles – un site matrimonial. Există controverse și asupra studiilor sale – nu a demonstrat că are Bacalaureat.

Sursa Foto: Facebook/ Paul Pintea

Senatorul Robert Daniel Ghiță (neafiliat) – ales pe listele electorale POT Olt, este un adept al teoriilor conspirației. A scris, în ianuarie, pe pagina sa de Facebook că „sataniștii pregătesc asaltul final asupra României. Cine credea că după lovitura primită de neomarxiști la nivel mondial, prin venirea la putere a președintelui Trump, sataniștii se vor ascunde ca șobolanii, s-a înșelat”. Cam aceleași idei le-a reluat și în discursurile sale din Parlament.

Deputatul Tudor Ionescu (SOS) – de profesie avocat, a înființat în 2015, Partidul Noua Dreaptă. A ajuns în Parlament pe listele partidului condus de extremista Diana Șoșoacă. De-a lungul timpului, Ionescu s-a remarcat în cadrul manifestațiilor organizate pe teme ultranaționaliste și radicale, fie în contextul unor sărbători naționale, fie pentru a promova referendumul pentru familie ori pentru a boicota marșurile asociațiilor LGBTQ. Din acțiunile Partidului Noua Dreaptă n-au lipsit manifestațiile contra etnicilor maghiari și nici discursurile homofobe, anti romi, anti evrei, anti globalizare sau anti-vaccin. 

Ce propune legea

Propunerea legislativă se intitulează „Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României” și „urmărește să redefinească modul în care drepturile fundamentale pot fi exercitate în contextul promovării identității naționale”.

Scopul declarat în textul propus de lege este stabilirea unui cadru juridic care să permită exercitarea libertăților fundamentale de exprimare, conștiință sau asociere, în scopul promovării intereselor naționale.

Legea stipulează că folosirea libertăților fundamentale pentru apărarea identității românești este recunoscută ca fiind „fundamental legitimă”. În proiect se afirmă că aceste drepturi, atunci când sunt folosite în scopul apărării intereselor naționale, nu pot fi restricționate „pe nicio cale”.

Textul menționează totuși că exercitarea acestor drepturi trebuie să respecte ordinea constituțională și drepturile celorlalți.

În îndeplinirea scopului propus, prin noul act legislativ se propune abrogarea totală sau parțială a unor legi în vigoare care incriminează faptele cu caracter fascist, rasist sau antisemit. 

• O.U.G. nr. 31/2002 – interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Pedepsește promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității.
• Legea nr. 107/2006 – stabilește cadrul legal pentru pedepsirea manifestărilor extremiste.
• Legea nr. 217/2015 (Legea anti-legionară) – a actualizat legislația anterioară, prin introducerea explicită a interdicției asupra simbolurilor și organizațiilor legionare și incriminând negarea holocaustului în România.
• Legea nr. 157/2018 (Legea anti-semitism) – Stabilește măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, definește actele antisemite și stabilește pedepse cu închisoarea pentru promovarea acestor idei.
• Legea nr. 241/2025 –  limitează anumite forme de exprimare considerate extremiste sau xenofobe.

Inițiatorii legii propun ca Parlamentul să instituie un mecanism de evaluare periodică a legilor care impun limite libertăților fundamentale.

Cine a votat pentru aviz, cine s-a abținut, cine s-a opus

Proiectul legislativ a intrat miercuri în discuția Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și la Comisia Juridică, care a dat în final, cu votul membrilor aviz pozitiv. Ședința nu a fost înregistrată video și nu există în acest moment nicio stenogramă de ședință.

Comisia este condusă de Mircia Chelaru (AUR), vicepreședinte este Ionel Carp (PSD) și secretar Istvan-Szilard Tasnadi (UDMR). Membri sunt Monica-Cristina Anisie (PNL), George-Cătălin Bochileanu (USR), Rodica Constantinescu (AUR), Rodica Cușnir (PIR), Cătălin Graur (PSD), Maté Kovács (UDMR), Luca Mălăiescu (PSD), Lucian Mărginean (PSD), Olga Onea (PIR), Paul-Ciprian Pintea (Neafiliat), Ciprian-Titi Stoica (AUR), Gheorghe Vela (Neafiliat).

„Nu au fost prezenți toți. De la PSD au fost doi membri în comisie și a trecut practic cu voturile PSD, AUR, PIR și neafiliați. PNL s-a abținut, iar USR și UDMR au votat împotrivă”, a declarat pentru G4Media senatorul USR George Cătălin Bochileanu.

Conform documentelor consultate de G4Media, din cei 15 membri ai comisiei au fost prezenți doar 11. Au lipsit Liviu Fodorca, Cătălin Graur, Mate Kovacs și Luca Mălăiescu.

„Dezbaterea a fost minimă, dar cum se întâmplă de regulă la această comisie”, a spus Bochileanu.

Iar de ce se va întâmpla cu această lege depinde strict de PSD, explică senatorul USR.

„PSD ar trebui să facă ceea ce ar face un partid care se prezintă drept social-democrat și european: să respingă această lege, inclusiv la comisia de raport. Dacă însă trece de comisia de raport (cea care redactează raportul final pe proiect, esențial pentru mersul mai departe al propunerii legislative, n.red), se supune la vot în plen raportul favorabil, ceea ce ar arăta că legea este susținută de o majoritate din Parlament. Și asta ar fi un lucru de-a dreptul rușinos”, declară George Cătălin Bochileanu.

Senatorul PSD Ionel Carp este teolog și spune pentru G4Media că a votat pentru avizul acestei legi pentru că e o bază pentru un act normativ viitor mai bine elaborat.

„Nu sunt pentru nimic extremist, dar nu putem să scoatem din istoria noastră anumite personalități, anumiți poeți, precum Octavian Goga și așa mai departe. Legea trebuie revizuită în adevăratul sens al cuvântului. Noi, ca popor, ca români, nu trebuie să negăm identitatea noastră și nu trebuie să aruncăm la gunoi tot ce înseamnă istorie.

Nu sunt de acord cu crimele de război, nu sunt de acord cu Holocaustul, nu sunt de acord cu nimic de acest fel. Dar nu știu să-i explic copilului meu de ce a studiat Octavian Goga acum doi ani la școală și acum nu-l mai are la Bacalaureat sau de ce i s-a dat jos statuia”, declară Ionel Carp.

Fosta ministră a Educației Monica Anisie, senator PNL, declară că abținerea e în sine un vot.

Monica Anisie / Foto: Captura Facebook

„Votul de abținere este tot negativ. Am motivat și în comisie votul. Nu sunt de acord cu propunerea legislativă și se va vedea în plen la votul final”, spune ea pentru G4Media. N-a mai răspuns, însă, la întrebarea de ce n-a votat împotrivă ca să fie clară poziția sa.

Președintele comisiei, Mircia Chelaru, nu a răspuns întrebărilor G4Media până la publicarea acestui articol.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ și de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Consiliul Legislativ semnalează că propunerea încalcă Articolul 53 din Constituție, deoarece afirmă că libertățile folosite pentru apărarea identității românești nu pot fi restricționate „pe nicio cale”. În realitate, Legea Fundamentală permite restrângerea exercițiului unor drepturi în condiții specifice și interzice explicit, prin Articolul 30, defăimarea țării, îndemnul la ură națională sau rasială și incitarea la discriminare ori separatism teritorial.

Consiliul motivează respingerea proiectului prin deficiențe grave de tehnică legislativă, și critică utilizarea unor noțiuni ambigue precum „anticorpi identitari” sau „trădare a strădaniilor înaintașilor”, care nu îndeplinesc cerința de previzibilitate a legii.

 De asemenea, în aviz se menționează că titlul inițiativei nu corespunde conținutului său real, iar propunerea de a abroga legile care combat fascismul și antisemitismul ar încălca angajamentele internaționale și europene ale României.

România și normalizarea extremismului de dreapta

România a înregistrat, în ultimii ani, o recrudescență a extremismului de dreapta. Conform Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, perioada electorală 2024–2025 a fost marcată de „amplificarea fără precedent a extremismului de dreapta”, însoțită de intensificarea discursurilor antisemite, xenofobe și de glorificare a unor figuri ale fascismului interbelic . 

Raportul subliniază că aceste fenomene nu mai sunt marginale, ci au devenit parte a climatului politic general.

„În ultimii ani, extrema dreaptă din România a demonstrat că este mai mult decât capabilă să acționeze în direcția a ceea ce își dorește să vadă întâmplându-se. Extrema dreaptă din România se implică tot mai mult în practici care depășesc simplele declarații, discursuri și postări pe rețelele sociale, de la organizarea de diverse mitinguri și sesiuni de instruire până la comiterea unor acte izolate, dar îngrijorătoare, de violență împotriva grupurilor marginalizate”, scrie într-un alt studiu publicat de New Europe College.

Și pune în context internațional ceea ce se întâmplă în România. 

Fenomenul este amplificat de mediul digital, unde platformele sociale au dificultăți în moderarea conținutului extremist, scriu cercetătorii de la Elie Wiesel. Rețelele online devin spații de propagare rapidă a discursului instigator la ură, inclusiv antisemit și xenofob, ceea ce contribuie la „normalizarea” acestor mesaje în spațiul public . 

Iar studiul publicat de New Europe College se încheie cu un semnal de alarmă.

„Ignorarea acestor acțiuni, minimalizarea importanței lor sau includerea lor sub eticheta de «angajament civic» nu face decât să contribuie la extinderea influenței extremei drepte asupra politicii și vieții cotidiene. (…)

O astfel de înțelegere este de maximă importanță dacă fascismul trebuie să rămână nu în viitorul pe care susținătorii săi actuali îl imaginează prin activismul lor, ci în coșul de gunoi al istoriei, acolo unde îi este locul”.