Dronele ucrainene rătăcite pe teritoriul NATO sunt „un preț care merită plătit”, afirmă ministrul estonian de Externe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dronele ucrainene care ajung accidental pe teritoriul statelor NATO reprezintă un „cost acceptabil” în contextul atacurilor asupra infrastructurii militare și energetice rusești, a declarat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, relatează Financial Times.

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat campania de lovituri cu rază lungă de acțiune împotriva unor obiective aflate în adâncul teritoriului rus, vizând rafinării, depozite de combustibil și infrastructură militară la sute de kilometri de linia frontului.

Rusia a răspuns prin intensificarea sistemelor de bruiaj electronic și a altor contramăsuri, ceea ce a dus în unele cazuri la devierea unor drone ucrainene — inclusiv în direcția regiunii Sankt Petersburg — pe teritoriul statelor NATO din zona baltică.

„Desigur, nu suntem mulțumiți de aceste incidente. Dar nu îi spunem Ucrainei să oprească”, a declarat Tsahkna pentru FT. „Acest lucru lovește direct în punctul sensibil al lui Vladimir Putin”.

Incidente în statele baltice

În ultimele luni, drone ucrainene au fost raportate că au căzut pe teritoriul Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Finlandei.

În Estonia, autoritățile au descoperit recent o dronă neexplodată, încărcată cu explozibil, într-o zonă rurală.

În Letonia, reacția autorităților la astfel de incidente a generat dezbateri politice interne și a contribuit la prăbușirea unei coaliții guvernamentale.

Tsahkna a respins ferm acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi implicate direct în atacuri sau ar permite Ucrainei să utilizeze spațiul lor aerian. Aceste afirmații, a spus el, sunt „ridicole” și reflectă „disperarea Kremlinului”.

„Presiune economică” asupra Rusiei

Ministrul estonian a susținut că intensificarea atacurilor ucrainene are efecte directe asupra economiei ruse și asupra capacității Kremlinului de a susține războiul.

„Știm că tonul din jurul lui Putin s-a schimbat în ultimele luni. Nu mai este la fel de optimist. Motivul principal este economic, din cauza acestor lovituri”, a afirmat Tsahkna.

El a făcut referire și la importanța strategică a exporturilor rusești de petrol prin Marea Baltică, subliniind că o mare parte din acestea tranzitează zona Golfului Finlandei, vulnerabilă la presiuni militare și logistice.

Campania de lovituri a Ucrainei este descrisă frecvent în spațiul public ucrainean drept „sancțiuni profunde”, o formulare la care oficialul estonian a spus că privește cu apreciere.

Potrivit acestuia, atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au creat probleme vizibile pentru Rusia, inclusiv penurii de combustibil și perturbări logistice în mai multe regiuni.

Perspectivele negocierilor cu Rusia

În ciuda presiunii crescute, Tsahkna consideră că este prematur să se vorbească despre o disponibilitate reală a lui Vladimir Putin pentru negocieri de pace.

Dimpotrivă, el sugerează că liderul de la Kremlin ar putea continua escaladarea strategică.

Oficialul estonian a avertizat și asupra încercărilor Rusiei de a influența poziția Europei în eventuale discuții diplomatice.

„Putin încearcă să atragă Europa în negocieri pentru a câștiga timp și pentru a crea diviziuni”, a spus el.

În opinia sa, Moscova ar dori ca statele europene să adopte rolul de „mediatori”, ceea ce ar putea reduce presiunea politică asupra Rusiei și ar slăbi sprijinul pentru Ucraina.

„Este o direcție periculoasă”, a avertizat Tsahkna, subliniind că Uniunea Europeană trebuie mai întâi să își definească poziția comună înainte de a discuta despre reprezentare în eventuale negocieri cu Rusia.