Teoria „savanei”, contestată: Homo sapiens ar fi trăit în păduri tropicale cu sute de mii de ani mai devreme decât se credea inițial

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Noi descoperiri arheologice și reinterpretări ale unor dovezi vechi sugerează că Homo sapiens ar fi ocupat pădurile tropicale cu sute de mii de ani mai devreme decât se credea, punând sub semnul întrebării teoria clasică potrivit căreia savana ar fi fost singurul „leagăn” al umanității moderne, relatează Live Science.

Una dintre piesele-cheie ale acestei schimbări de perspectivă vine din Indonezia, unde, în insula Sulawesi, au fost identificate picturi rupestre vechi de aproximativ 70.000 de ani.

Descoperirea indică faptul că oamenii moderni trăiau și își exprimau cultura într-un mediu tropical complex, nu doar în zonele deschise de tip savană, considerate mult timp habitatul inițial al speciei.

Teoria „savanei”, tot mai contestată

Multă vreme, paleoantropologii au considerat că primii Homo sapiens au evoluat în savanele est-africane și au evitat pădurile tropicale, considerate ostile din cauza animalelor periculoase, plantelor toxice și condițiilor dificile de supraviețuire. Lipsa fosilelor din aceste regiuni părea să susțină această ipoteză.

În ultimele decenii însă, această viziune a început să se schimbe. Tot mai multe descoperiri arheologice și analize genetice sugerează că oamenii moderni ar fi ocupat o varietate mult mai mare de ecosisteme încă de la începuturile speciei.

„Dacă nu este vorba despre un singur loc de origine, atunci probabil nu este vorba nici despre un singur ecosistem”, a explicat cercetătoarea Eleanor Scerri, citată de Live Science.

În acest model, Homo sapiens ar fi evoluat în mai multe regiuni ale Africii, adaptându-se la medii diferite, inclusiv păduri tropicale.

Un obstacol major în cercetarea acestor medii este conservarea slabă a resturilor biologice în zonele tropicale.

Solurile acide distrug rapid oasele și alte materiale organice, ceea ce face ca fosilele umane să fie extrem de rare.

Din acest motiv, cercetătorii s-au bazat în special pe unelte de piatră și alte artefacte. Astfel de dovezi indică prezența oamenilor în păduri tropicale africane încă de acum aproximativ 78.000 de ani în Kenya, 45.000 de ani în Guineea Ecuatorială și 18.000 de ani în Republica Democrată Congo.

Un studiu recent a sugerat chiar că unelte descoperite în Coasta de Fildeș ar putea avea o vechime de până la 150.000 de ani.

Aceste descoperiri arată că oamenii moderni aveau capacitatea tehnologică de a supraviețui în păduri dense, chiar dacă nu este clar dacă aceste zone erau locuite permanent sau doar utilizate sezonier.

Adaptare și diversitate în evoluția umană

Noile interpretări ale evoluției Homo sapiens susțin că specia noastră nu a apărut într-un singur „punct” sau într-un singur tip de mediu, ci într-o rețea de populații răspândite pe continentul african, care au interacționat, au schimbat gene și s-au adaptat la ecosisteme diferite.

Această diversitate ar fi inclus atât savane deschise, cât și păduri tropicale, fiecare cu presiuni de mediu distincte. Adaptarea la jungle dense ar fi putut influența inclusiv evoluția unor trăsături biologice și culturale, ulterior răspândite în afara Africii.

Deși dovezile se acumulează, lipsa fosilelor rămâne o problemă majoră. În absența ADN-ului bine conservat sau a scheletelor, cercetătorii încearcă să reconstruiască stilul de viață al oamenilor timpurii prin metode indirecte, inclusiv analiza izotopilor din smalțul dentar sau a urmelor genetice din mediu.

Câteva indicii provin și din Asia de Sud-Est, unde analizele izotopice sugerează că oameni moderni ar fi consumat hrană specifică pădurilor tropicale în urmă cu zeci de mii de ani.

Experții subliniază însă că sunt necesare cercetări suplimentare, în special în regiunile tropicale africane, unde condițiile de conservare fac descoperirile extrem de dificile.

În ansamblu, noile descoperiri conturează o imagine mai complexă a evoluției umane: Homo sapiens nu ar fi fost limitat la savană, ci ar fi avut de la început o capacitate remarcabilă de adaptare la medii diverse, inclusiv păduri tropicale dense.

Această perspectivă schimbă treptat modul în care este înțeleasă originea speciei noastre și deschide noi direcții de cercetare în arheologie și paleoantropologie.