Washington Post: Trump insistă să schimbe regulile alegerilor legislative de la jumătatea mandatului / ”Face tot ce îi stă în putere pentru a introduce haos în procesul electoral”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Temându-se că democrații vor prelua controlul asupra Congresului, președintele Donald Trump se străduiește de luni întregi încercând să modifice modul de desfășurare a alegerilor de la jumătatea mandatului, însă obstacolele continuă să apară, relatează Agenția de presă Rador, care citează Washington Post.

Eforturile președintelui Donald Trump de a modifica modul în care sunt organizate alegerile au suferit o serie de eșecuri săptămâna trecută, după ce senatorii republicani i-au respins inițiativele, iar instanțele au blocat, una după alta, planurile administrației sale de a submina, după cum s-a exprimat un judecător, „dreptul sacru la vot”.

Această opoziție l-a înfuriat pe președinte, care și-a intensificat amenințările și presiunile, pe măsură ce își exprimă tot mai deschis îngrijorarea că o eventuală victorie a democraților în alegerile legislative ar putea duce la anchete parlamentare și chiar la o nouă procedură de suspendare (impeachment).

Însă, cu doar patru luni înaintea alegerilor generale, Trump este într-o cursă contracronometru, în timp ce statele americane finalizează pregătirile pentru începerea votului anticipat.

Încercarea urgentă a mai multor instituții federale de a modifica regulile electorale a creat un climat volatil, caracterizat de politici electorale schimbătoare și contestate, multe dintre ele aflate în prezent pe rolul instanțelor. Această incertitudine creează dificultăți pentru autoritățile electorale și riscă să îi deruteze pe alegători, alimentând din nou teoriile conspirației privind alegeri fraudate și favorizând contestarea rezultatelor după scrutin.

„Administrația face tot ce îi stă în putere pentru a introduce haos în procesul electoral”, afirmă Wendy Weiser, vicepreședinte pentru democrație la Brennan Center for Justice din cadrul Universității New York, organizație pentru apărarea drepturilor electorale care a intentat mai multe procese împotriva administrației. „Una dintre principalele priorități ale acestei administrații este să încerce să interfereze cu aceste alegeri.”

Trump a emis ordine executive privind regulile de vot și a încurajat anchetele Departamentului Justiției asupra alegerilor din trecut. El le-a cerut republicanilor din Congres să impună obligativitatea prezentării unei dovezi a cetățeniei pentru înscrierea pe listele electorale. De asemenea, a cerut limitarea drastică a votului prin corespondență și eliminarea utilizării mașinilor electronice de vot.

Demersurile sale au fost însă îngreunate nu doar de judecători și de senatorii republicani reticenți, ci și de Constituția Statelor Unite, care conferă statelor – și nu guvernului federal – competența principală în organizarea alegerilor.

„Nu putem permite niciodată ca alegerile să fie din nou fraudate”, le-a declarat Trump susținătorilor săi marți, în timpul unei opriri la Macungie, în statul Pennsylvania.

Instanțele se pronunță împotriva lui Trump

Săptămâna trecută, instanțele au pronunțat cinci decizii nefavorabile administrației Trump. Prima a venit luni, când un judecător a interzis utilizarea unei baze de date federale privind imigrația pentru verificarea eligibilității alegătorilor. Judecătoarea federală Sparkle L. Sooknanan a stabilit că folosirea bazei de date a Departamentului pentru Securitate Internă încalcă legislația federală privind protecția datelor personale și a dus la radierea de pe listele electorale a unor cetățeni americani care fuseseră identificați în mod eronat că nu sunt cetățeni americani.

„Guvernul federal a încălcat în mod deliberat dreptul la viață privată al cetățenilor americani într-un mod care amenință dreptul sacru la vot”, a scris judecătoarea. „Această instanță nu poate rămâne pasivă în fața unei asemenea situații.”

James Percival, consilierul juridic al Departamentului pentru Securitate Internă, și-a exprimat nemulțumirea față de hotărâre. „Este uimitor cât de departe merge stânga pentru a ne împiedica să rezolvăm probleme despre care susține că nici măcar nu există”, a scris el pe rețelele sociale, răspunzând celor care subliniază lipsa dovezilor privind votul în masă al persoanelor fără cetățenie americană.

Trump dispusese crearea acestei baze de date printr-un ordin executiv emis anul trecut, care urmărea și introducerea obligativității prezentării unei dovezi a cetățeniei pentru înscrierea pe listele electorale. Această prevedere a fost blocată și de alți judecători, inclusiv printr-o decizie pronunțată miercuri.

Nemulțumit de aceste hotărâri, Trump insistă de luni întregi ca Senatul să adopte o lege care să oblige cetățenii americani să prezinte documente care să le dovedească cetățenia la înscrierea pe listele electorale și să prezinte un act de identitate în momentul votului. Inițiativa este însă blocată deoarece senatorii republicani au refuzat să modifice regulile privind filibusterul (obstrucție parlamentară, n. ed.), care ar permite adoptarea legii cu majoritate simplă.

Miercuri, Trump a intensificat presiunea asupra Senatului, anulând ceremonia de promulgare a unei legi bipartizane privind locuințele până când senatorii vor acționa asupra legislației electorale. Câteva ore mai târziu, el le-a cerut republicanilor din Senat, într-o reuniune cu ușile închise, să adopte proiectul.

„Președintele Trump este hotărât să garanteze că americanii au deplină încredere în modul de organizare a alegerilor, ceea ce presupune liste electorale complet exacte și actualizate, lipsite de erori și de persoane fără cetățenie înscrise ilegal”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson.

Săptămâna trecută, Departamentul pentru Securitate Internă a încercat să determine statele să accepte planurile lui Trump, amenințând că va suspenda finanțarea federală pentru statele care nu verifică cetățenia alegătorilor și nu acceptă eliminarea treptată a anumitor sisteme electronice de vot.

Verificarea cetățeniei, actualizarea frecventă a listelor electorale și înăsprirea termenelor privind buletinele de vot ar „consolida încrederea publicului în rezultate”, susține Jason Snead, directorul executiv al organizației conservatoare Honest Elections Project.

În schimb, Dax Goldstein, consilier juridic principal al organizației independente States United Democracy Center, afirmă că Trump încearcă să atingă aceste obiective prin exercitarea unor competențe pe care nu le deține.

„Totul face parte dintr-un efort mai amplu de a retrage statelor atribuțiile pe care Constituția le conferă acestora și de a concentra puterea în mâinile administrației federale, astfel încât președintele să poată interveni în modul în care sunt organizate alegerile”, spune Goldstein.

Alegerile, sub lupa autorităților

Pe fondul încercărilor de modificare a procedurilor electorale, procurorii federali au deschis mai multe anchete privind alegerile, adesea în urma apelurilor repetate ale lui Trump.

Săptămâna trecută, președintele a declarat că i-a cerut recent unui procuror federal să „analizeze” alegerile primare pentru funcția de guvernator din California, punând sub semnul întrebării ritmul lent de numărare a voturilor în acest stat.

Separat, FBI a confiscat buletine de vot din alegerile din 2020 în Georgia, a obținut imagini ale buletinelor de vot din Arizona și a audiat actuali și foști oficiali electorali din Wisconsin cu privire la scrutinul prezidențial din 2020. Departamentul Justiției a încercat fără succes să obțină acces la buletinele de vot din alegerile din 2024 din Michigan, iar FBI a efectuat recent percheziții la sediile unei organizații progresiste din Ohio specializate în înregistrarea alegătorilor.

Trump continuă să susțină, în mod fals, că alegerile prezidențiale din 2020 i-au fost furate, în pofida numeroaselor dovezi care arată că Joe Biden a câștigat scrutinul în mod corect.

Îngrijorați de anchetele în curs și de posibilitatea ca administrația să interfereze cu procesul electoral, senatorii democrați au anunțat că vor trimite observatori electorali la secțiile de votare în această toamnă.

„Nu așteptăm să se instaleze haosul”, a declarat liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer. „Ne pregătim încă de pe acum.”

În luna martie, Trump a încercat o nouă abordare, emițând un ordin executiv prin care urmărește limitarea persoanelor care pot primi buletine de vot prin corespondență. Directorul general al serviciului poștal american, David Steiner, le-a declarat senatorilor săptămâna trecută că regulile propuse ar interzice trimiterea buletinelor de vot prin poștă în statele care nu furnizează autorităților federale informații despre alegători.

Însă joi un judecător a suspendat aplicarea acestor măsuri, apreciind că administrația nu are autoritatea de a impune modificări atât de ample. Casa Albă a anunțat că va face apel, iar oficialii electorali avertizează că, dacă măsura va intra în vigoare, ea ar putea îngreuna exercitarea dreptului de vot, mai ales în state precum Colorado, unde aproape întregul proces electoral se desfășoară prin corespondență.

„Acum nu este momentul pentru experimente cu dreptul fundamental al oamenilor de a vota”, a declarat Amanda Gonzalez, secretarul districtului Jefferson din Colorado și candidată la funcția de secretar de stat.

Timpul se scurge pentru adoptarea modificărilor

Autoritățile electorale au foarte puțin timp pentru a se adapta unor eventuale noi reguli, deoarece până la jumătatea lunii septembrie trebuie să înceapă expedierea buletinelor de vot prin corespondență către militarii și cetățenii americani aflați în străinătate. Modificări importante ar presupune recalificarea personalului, achiziționarea de materiale, redesenarea plicurilor electorale și adaptarea procedurilor de vot.

„Trump seamănă confuzie în sistemul nostru electoral”, afirmă Rebekah Caruthers, directoarea executivă a Fair Elections Center. „Confuzia îi afectează în special pe tineri, mai ales pe studenții care votează pentru prima dată.”

Disputa privind organizarea alegerilor este deosebit de intensă în statul-cheie Carolina de Nord, unde republicanii au preluat anul trecut controlul consiliilor electorale după ce legislativul statului a desemnat un responsabil republican pentru numirea membrilor acestora. Reprezentanții republicani din consiliile electorale locale au încercat să elimine unele secții de vot anticipat sau să le mute în zone mai conservatoare. Consiliul electoral al statului, controlat de republicani, va avea ultimul cuvânt în stabilirea amplasării multor centre de vot anticipat.

Curtea Supremă ar putea reduce termenele pentru votul prin corespondență

Alte tentative de modificare a mecanismelor electorale au eșuat. Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a 30 de state pentru a obține copiile listelor electorale, dar a pierdut toate cele nouă cauze soluționate până acum, precum și singurul apel judecat.

Aliații lui Trump speră însă să obțină în curând o victorie la Curtea Supremă într-un dosar care ar putea înăspri termenele pentru primirea buletinelor de vot prin corespondență. Republicanii doresc ca aceste voturi să fie numărate doar dacă ajung în posesia autorităților electorale cel târziu în ziua alegerilor.

În prezent, 14 state și Districtul Columbia acceptă buletinele sosite după ziua votului, cu condiția ca acestea să fi fost expediate la timp, iar alte 16 state permit întârzieri pentru militarii și cetățenii aflați în străinătate. Noile termene ar obliga statele să desfășoare costisitoare campanii de informare pentru milioane de alegători, în special în contextul întârzierilor tot mai frecvente ale serviciilor poștale.

Alte litigii abia încep. În această lună, Comitetul Național Republican a intentat procese împotriva autorităților din Nebraska și Colorado pentru a împiedica anumite categorii de cetățeni americani care locuiesc în străinătate – inclusiv copiii adulți ai unor cetățeni americani care nu au locuit niciodată în Statele Unite – să voteze.

Mulți democrați consideră aceste tentative de modificare, în ultimul moment, a legislației electorale drept forme de suprimare a dreptului de vot.

„Restrângerea accesului la vot a pus dintotdeauna în pericol mai mulți oameni decât a ajutat pe cineva”, a declarat artista vizuală Nadya Yaksich, în vârstă de 30 de ani, după ce a votat la alegerile primare democrate într-un liceu din Wheaton, statul Maryland.

În schimb, Carola Lewis, în vârstă de 62 de ani, catalogatoare de cărți, a declarat, după ce a votat la alegerile primare republicane în aceeași școală, că ar avea mai multă încredere în rezultatele alegerilor dacă toți alegătorii ar fi obligați să prezinte un act de identitate și dovada cetățeniei.

„Ca cetățean respect legea, îmi plătesc impozitele, fac ceea ce trebuie să fac și merg la vot”, a spus Lewis. „Iar faptul că nu pot avea certitudinea sută la sută că doar americanii votează este, pentru mine, cu adevărat înspăimântător.”