Un război al lui Vladimir Putin cu NATO ar costa lumea 1.500 de miliarde de dolari (Bloomberg)

Oficialii europeni care urmăresc evoluția armatei lui Vladimir Putin se confruntă cu o amenințare care ar fi fost greu de crezut în urmă cu câțiva ani: războiul cu Rusia, arată o analiză Bloomberg.

Rusia produce obuze de artilerie, drone și rachete la un ritm care va depăși în curând nevoile trupelor sale din Ucraina. Atacul SUA și al Israelului asupra Iranului, un aliat al Kremlinului, a dat o nouă lovitură stabilității globale, chiar dacă Trump a anunțat o încetare a focului timidă. Iar Putin pare încurajat.

În timp ce liderii aliați se reunesc pentru un summit la Haga începând de marți, se așteaptă ca Trump să reafirme angajamentul SUA față de clauza de apărare reciprocă a NATO, cel puțin conform unui proiect de declarație al aliaților NATO înainte de reuniune. De asemenea, oficialii administrației Trump au declarat în repetate rânduri că vor apăra fiecare centimetru din teritoriul său.

Cu toate acestea, Trump a părut mai puțin categoric în comentariile făcute marți reporterilor la bordul Air Force One, în timp ce călătorea spre summit, spunând că angajamentul său „depinde de definiția voastră” a articolului 5. „Am devenit prieten cu mulți dintre acești lideri și m-am angajat să îi ajut”, a spus el. „Am de gând să vă dau o definiție exactă când voi ajunge acolo”.

Dar indiferent de ceea ce spune Trump, liderii europeni nu sunt convinși că pot conta pe angajamentele sale – la summitul Grupului celor Șapte din Canada din această lună, el a întrebat de ce Rusia nu participă.

Un război pe teritoriul NATO rămâne puțin probabil – nu în ultimul rând pentru că Rusia nu are, pentru moment, capacitatea și probabil că nu ar dori un război pe două fronturi. Dar unii generali și înalți oficiali ruși au declarat public că ambițiile lor imperiale nu se termină cu Ucraina, iar Putin însuși a revendicat cel puțin întreaga Ucraină săptămâna trecută.

„Consider că rușii și ucrainenii sunt un singur popor, iar în acest sens toată Ucraina este a noastră”, a declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. „Avem o zicală, sau o parabolă – oriunde calcă soldatul rus este al nostru”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că Rusia ar putea fi în măsură să ia în considerare un astfel de atac asupra alianței în termen de cinci ani, reluând evaluările cancelarului german Friedrich Merz și ale mai multor agenții de informații europene. Avertismentele vin în contextul în care NATO – sub presiunea lui Trump – își împinge membrii să crească cheltuielile de apărare la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.

Danemarca a declarat că Rusia s-ar putea angaja într-un război local cu o țară vecină în termen de șase luni și ar putea reprezenta o amenințare credibilă pentru una sau mai multe țări NATO în termen de doi ani.

Într-un astfel de scenariu, Estonia, Letonia și Lituania de pe flancul nord-estic al NATO ar fi cel mai probabil punct de aprindere a incendiului. Cele trei națiuni baltice reprezintă o mică parte din economia europeană, dar, din punct de vedere strategic, sunt esențiale.

Fiind singurele țări membre NATO care au fost administrate direct de Uniunea Sovietică și care găzduiesc populații substanțiale ale minorității ruse, acestea ocupă un loc special în imaginația istorică distorsionată a lui Putin. De asemenea, acestea au granițe lungi cu Rusia și cu satelitul acesteia, Belarus. Orice atac ar deveni rapid un test al voinței SUA de a apăra aliații NATO împotriva Rusiei, piatra de temelie pe care a fost construită alianța occidentală.

Un război, chiar și în faza sa inițială, ar provoca multe victime și, probabil, un val de refugiați. Acesta ar avea, de asemenea, un impact economic puternic.

Bloomberg Economics estimează că costul direct al distrugerilor din zona de război, creșterea prețurilor la energie ca urmare a întreruperii aprovizionării din Rusia și o depreciere a piețelor financiare ar putea reduce producția globală cu 1,3% sau 1,5 trilioane de dolari în primul an, aproape la fel de mult ca impactul invaziei la scară largă a Ucrainei. Pierderile ar fi mult mai mari dacă conflictul s-ar extinde în alte țări europene.

Acest articol se bazează pe modelarea realizată de Bloomberg Economics, precum și pe interviuri cu înalți funcționari guvernamentali care au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a-și împărtăși opiniile și evaluările private cu sinceritate.

Având în vedere amenințarea continuă a Rusiei, toate cele trei state baltice sunt deja în curs de a se retrage dintr-un acord internațional împotriva minelor de teren, astfel încât acestea să poată fi potențial desfășurate pentru a-și consolida apărarea. Membrii NATO intenționează să sporească apărarea aeriană de-a lungul flancului estic.

Desigur, în timp ce guvernele europene încearcă să își convingă alegătorii să accepte creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare, temerile legate de agresiunea rusă nu pot decât să le ajute. Dar Rusia, la rândul său, și-a modernizat baza de arme nucleare din Kaliningrad, enclava dintre Polonia și Lituania, precum și bazele și infrastructura militară de-a lungul graniței sale de nord-vest cu NATO.

Cum s-ar putea desfășura o invazie

O invazie ar putea începe cu un incident înscenat sau cu un atac hibrid de orice fel. Linia feroviară Moscova-Kalingingrad, care trece prin Vilnius, este un punct vulnerabil – luna aceasta, poliția lituaniană a vânat un rus care a sărit dintr-un tren în mișcare în timp ce acesta trecea prin teritoriul lor.

Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a sugerat că, într-un prim pas, Rusia ar putea inventa o scuză pentru ca trenul Moscova-Kaliningrad să se oprească în Lituania.

Moscova ar putea trimite apoi trupe sub pretextul protejării cetățenilor ruși blocați, invadând efectiv Lituania. Ar putea, de asemenea, să lanseze atacuri asupra Estoniei și Letoniei, să își desfășoare marina pentru a prelua controlul asupra Mării Baltice și a insulelor-cheie din aceasta și să întrerupă legătura terestră a statelor baltice cu Polonia pe coridorul Suwalki.

Țările baltice ar invoca articolul 5 și ar lansa un contraatac asupra Rusiei și, probabil, asupra aliatului său Belarus. Chiar dacă NATO nu ar răspunde, cel puțin acele țări apropiate de lupte ar ataca probabil forțele ruse invadatoare și ar trimite ajutor statelor baltice – văzând o amenințare existențială la adresa securității europene și un risc de a fi următoarea țintă a Rusiei.

Rusia ar răspunde probabil la aceste atacuri prin atacuri asupra bazelor militare europene și a infrastructurii critice – inclusiv ținte din marile orașe europene.

Victimele ar fi semnificative. Porturile cheie ar fi închise, iar comerțul în Marea Baltică ar fi oprit. Piețele s-ar prăbuși. Ambele părți s-ar angaja probabil în operațiuni hibride, inclusiv împotriva cablurilor submarine și a infrastructurii energetice.

Având în vedere că perdeaua de fum rusească a semănat confuzie, Trump ar putea ezita să acționeze. În loc de răspunsul lipsit de ambiguitate dorit de aliați, nu este de neimaginat ca, în schimb, Trump să posteze pe Adevărul Social un apel pentru PACE, NU RĂZBOI sau să îndemne Europa să discute cu VLADIMIR.

Casa Albă nu a răspuns la o cerere de comentarii pentru acest articol.

Președintele le-a spus liderilor G-7 la începutul acestei luni că Putin este un prieten care, cel mai probabil, va încheia o înțelegere cu Kievul – și a respins cererile aliaților de a sancționa Moscova.

Amenințările Kremlinului privind un răspuns nuclear ar putea paraliza și mai mult SUA și unele părți din Europa de Vest, dar alți oficiali europeni insistă că acest lucru ar fi ignorat în est și în țările baltice, deoarece oamenii de acolo s-au obișnuit cu amenințările lui Putin. În orice caz, temerile legate de escaladarea nucleară ar limita probabil atacurile directe ale puterilor nucleare europene asupra Rusiei.

Costul pentru economia globală

Pentru a evalua costul primului an de război, Bloomberg Economics a utilizat o serie de modele pentru a estima impactul pierderilor de producție în zona de conflict, al efectelor de propagare în lanțurile de aprovizionare europene, al reducerii exporturilor rusești de petrol și gaze, al creșterii marjelor de credit pe piețele europene, al creșterii cheltuielilor europene pentru apărare și al creșterii incertitudinii la nivel global.

Numai statele baltice ar suferi un impact de 43% asupra economiilor lor în primul an de conflict – egal cu scăderea producției în zonele ocupate de Rusia din Ucraina. Alte țări europene care ar putea intra în luptă – inclusiv Finlanda, Suedia, Polonia și Germania – ar fi afectate într-o măsură mai mică, dar totuși semnificativă, de lansarea rachetelor.

Pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, creșterea cheltuielilor pentru apărare amortizează într-o oarecare măsură lovitura dată de creșterea costurilor energiei, turbulențele de pe piață și distrugerea infrastructurii, dar PIB-ul ar scădea totuși cu 1,2%, iar datoria ar intra pe o traiectorie ascendentă mai accentuată.

Economia Rusiei ar suferi o pierdere de 1%, o lovitură relativ minoră, deoarece sancțiunile existente au izolat-o de presiunea externă, iar cheltuielile mai mari pentru apărare creează un miraj de sănătate economică. Marea Britanie – aflată mai departe de linia frontului, dar care cheltuiește mai mult pentru apărare – ar înregistra o scădere de numai 0,2% a PIB-ului. Turbulențele de pe piață reduc PIB-ul SUA cu aproximativ 0,7%, în timp ce înăsprirea condițiilor financiare și creșterea prețurilor la energie reduc PIB-ul Chinei cu aproximativ 0,8%.

Fără un răspuns imediat din partea SUA, războiul ar putea escalada, deoarece Rusia răspunde atacurilor cu rachete prin atacuri asupra orașelor europene și alocă mai multe resurse luptei, crescând șansele ca războiul să se extindă dincolo de țările baltice.

Evaluările serviciilor de informații europene nu indică faptul că Putin are deja planuri pentru a-și extinde războiul pe teritoriul NATO. Dar Rusia își reconstituie forțele și își consolidează stocurile de arme mult mai rapid decât Occidentul.

Rutte a avertizat luna aceasta că Rusia produce muniție de patru ori mai repede decât întreaga alianță militară la un loc.

Alte scenarii posibile

În timp ce planificatorii militari ai NATO sunt cel mai îngrijorați de acest scenariu extrem, la celălalt capăt al spectrului este, de asemenea, posibil ca Rusia și Ucraina să ajungă la o înțelegere de pace durabilă. Acest lucru ar necesita, probabil, ca SUA și Europa să își depășească divergențele, să ajute la negocierea unui acord durabil și să ofere garanții de securitate pentru a menține acordul în vigoare. Aceasta ar putea implica, de asemenea, utilizarea influenței Chinei, principalul susținător al Rusiei, pentru a aduce Moscova la masa negocierilor și a o descuraja de la alte atacuri.

Un astfel de acord ar deschide calea pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru normalizarea relațiilor SUA cu Moscova. Administrația Trump a propus restabilirea legăturilor comerciale și de investiții cu Rusia în cazul unui acord, precum și încheierea de noi acorduri energetice și ridicarea tuturor sancțiunilor. Potrivit Bloomberg Economics, o revenire la nivelurile de activitate transfrontalieră de dinainte de 2021 ar crește PIB-ul Europei și al Rusiei cu 0,5%, în timp ce PIB-ul global ar primi un impuls de 0,3%.

Cu toate acestea, Europa va fi reticentă în a reveni la afaceri ca de obicei cu Moscova după efortul dureros de a se deconecta, în special de la aprovizionarea cu energie rusească.

În orice caz, Beijingul acordă prioritate parteneriatului său „fără limite” cu Rusia în loc să își folosească influența pentru a pune capăt războiului și vede conflictul ca o modalitate de a distrage atenția SUA și Europei. Putin însuși nu a dat niciun semn că ar fi pregătit să negocieze serios, în ciuda tuturor discuțiilor lui Trump privind asigurarea unei încetări a focului.

Cel mai probabil scenariu în acest stadiu este ca războiul să continue. Cu toate acestea, mulți oficiali occidentali consideră că niciuna dintre părți nu are resursele necesare pentru a face o pătrundere decisivă și a câștiga războiul în mod categoric, astfel încât conflictul va trebui să se încheie în cele din urmă printr-o soluție negociată.

Europa se pregătește

Ținând cont de acest lucru, națiunile europene se străduiesc să pună Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă, oferindu-i ajutor militar și sprijin pentru a-și dezvolta propria industrie de apărare, continuând în același timp să impună și să aplice sancțiuni Rusiei menite să-i reducă veniturile și capacitatea de a continua lupta.

Există și alte scenarii cu probabilitate scăzută pe care Bloomberg Economics le-a modelat – cum ar fi avansarea decisivă a Rusiei și capturarea unei mari părți din sudul Ucrainei înainte de a invada Moldova – și potențiale evenimente de tip lebăda-neagră. Sistemul bancar al Rusiei, de exemplu, este deja sub presiune din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor și a presiunii de a finanța războiul, și ar putea suferi o criză sistemică sau controlul lui Putin asupra puterii s-ar putea deteriora.

Cu toate acestea, a început o schimbare seculară în Europa. Membrii NATO urmează să se angajeze să își majoreze cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% pentru cheltuielile legate de apărare, cum ar fi cheltuielile cibernetice, infrastructura și pregătirea civilă. Mai multe țări din prima linie a NATO, inclusiv țările baltice și Polonia, sunt deja cu mult înaintea grupului, iar cheltuielile lor pentru apărare depășesc deja obiectivul de 3,5%.

Aliații europeni ai Ucrainei creează forțe militare convenționale formidabile care vor continua să aibă o relație antagonică cu Rusia în viitorul previzibil.

„Toate acestea creează un mediu inconfortabil”, a declarat Landsbergis, fostul ministru lituanian. „Aceste situații pot escalada rapid într-un conflict serios pe care este posibil să îl fi trecut cu vederea sau pentru care pur și simplu nu am fost pregătiți”.