Ucraina recunoaște că a lansat campanii psihologice de ațâțare a urii interetnice în Rusia după atacul terorist de la Crocus

Agenții ucraineni desfășoară o campanie „psihologică” pentru a destabiliza societatea rusă, alimentând sentimentul anti-imigranți după atacul terorist de la Primăria Crocus, a declarat pentru The Times noul director de război informațional al Kievului.

Patru bărbați din Tadjikistan au fost acuzați de comiterea masacrului, ceea ce a declanșat un val de xenofobie împotriva tadjicilor care trăiesc în Rusia, în ultimele zile fiind raportate cazuri de bătăi și incendieri, precum și deportări și detenții ilegale.

Organizația teroristă Statul Islamic a revendicat atacul, în care bărbați înarmați au ucis peste 140 de persoane în sala de concerte a primăriei. În ciuda acestui fapt și a informațiilor contrare furnizate de agențiile de securitate occidentale, Kremlinul a încercat să dea vina pe Ucraina.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Rusia, o țară formată din aproape 200 de grupuri etnice și 21 de republici naționale, are o lungă istorie de oprimare a populațiilor minoritare pe care le-a înghițit de-a lungul secolelor de expansiune în Eurasia.

Pentru Ucraina, această tensiune între etniile slave și cele neslave din Rusia reprezintă un „teren fertil” în care să exploateze diviziunile și neîncrederea în rândul publicului rus, a declarat cotidianului The Times Andriy Kovalenko, șeful Centrului ucrainean de combatere a dezinformării (CCD).

Prin infiltrarea în chat-urile locale rusești de pe Telegram – unul dintre puținele spații de informare care nu sunt controlate de Kremlin – agenții ucraineni au lucrat pentru a ațâța grupurile etnice unele împotriva altora.

După ce a fost difuzată o înregistrare video cu forțele speciale rusești tăindu-i urechea unuia dintre suspecții de la Primăria din Crocus, CCD a încercat să amplifice expresiile de simpatie pentru teroriști în grupurile Telegram populare printre tadjici pentru a le întoarce împotriva serviciilor de securitate.

„[Atacul terorist] a provocat o divizare între naționalități în Rusia și, bineînțeles, este foarte benefic pentru noi să sprijinim orice divizare națională de acolo și să o alimentăm folosind informații”, a declarat Kovalenko.

Printre mesajele care au fost amplificate se numără comentarii ale tadjicilor din Rusia care spuneau: „Haideți să ne mobilizăm, nu suntem respectați aici, haideți să facem ceva cu această poliție îngrozitoare”.

După ce s-a speculat online că soldatul care a mânuit cuțitul ar fi fost cecen, ucrainenii au profitat de ocazie pentru a intensifica animozitatea anti-cecenă și în rândul etnicilor ruși.

„Am văzut și am amplificat încercările de a provoca un conflict cu cecenii, spunând: „Cecenii sunt peste tot în Moscova și vor tăia un rus, așa cum au făcut cu tadjicul””, a declarat Kovalenko. „Acest lucru a fost prezentat ca fiind din partea rușilor, care nu-i plac tadjicii, dar îi urăsc și mai mult pe ceceni”.

CCD, care are aproximativ 50 de analiști cu normă întreagă, răspunde în fața Consiliului Național de Securitate și Apărare, organismul responsabil pentru serviciile de securitate din Ucraina. A fost înființat în 2021 cu scopul principal de a combate încercările rusești de a răspândi informații false în Ucraina menite să submineze guvernul și să slăbească hotărârea națională.

Vorbind cu presa pentru prima dată de când a preluat funcția de director la începutul acestui an, Kovalenko a declarat că centrul își asumă din ce în ce mai mult un rol mai ofensiv, desfășurându-și propriile „psyops” – operațiuni psihologice.

„Rusia este un colos cu picioare de lut care trebuie zdruncinat din toate părțile dacă vrem să câștigăm acest război”, a spus el, la sediul nemarcat și nesemnificativ al centrului din Kiev. „Trebuie să o zdruncinăm prin orice mijloace necesare, iar informațiile sunt esențiale în acest sens. Ne folosim de tot ceea ce putem, pentru că știm că, alimentând aceste tensiuni etnice, slăbim Rusia.”

Războiul informațional nu este ceva nou. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, atât Aliații, cât și puterile Axei au efectuat parașutări de pliante conținând propagandă deasupra teritoriului inamic, în speranța de a-i demoraliza pe cei care le citeau.

Dar apariția internetului și, în special, a rețelelor sociale, unde informațiile nefiltrate sunt transmise instantaneu dincolo de granițe, a extins radical acest teatru de război. Cu mult înainte de invazia completă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Moscova a desfășurat o campanie de dezinformare împotriva vecinului său, al cărei mesaj central era că Ucraina era un stat eșuat care avea nevoie de patronajul Rusiei.

Faptul că ucrainenii nu s-au înghesuit să se alăture armatei ruse invadatoare a demonstrat eșecul acestei campanii, dar cu toate acestea Kremlinul continuă să își intensifice eforturile, utilizând recent inteligența artificială pentru a face munca a zeci de agenți umani pentru a răspândi mesaje false.

Oleksiy Danilov, șeful Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, care a plecat recent, a declarat în februarie pentru The Times că agenții ruși răspândesc 166 de milioane de postări de dezinformare pe platforme precum Telegram, Facebook, Instagram și Twitter/X în fiecare săptămână.

Liubov Țîbulska, o expertă în războiul hibrid, a declarat că aceste campanii de dezinformare rusești au devenit mult mai sofisticate în ultimii doi ani și au fost cauza de bază a protestelor anti-război în care ucrainenii au blocat drumurile, împiedicând transportul de arme din Occident.

A dispărut vremea în care postările în limba ucraineană pline de erori ar fi fost un indiciu imediat al unui infiltrat rus, a spus ea, deoarece Rusia recruta vorbitori nativi de ucraineană din regiunile ocupate pentru a lucra pentru ei.

De asemenea, rușii își adaptează postările cu informații false la grupuri sociale specifice, oferind, de exemplu, modalități de evitare a mobilizării bărbaților în vârstă de luptă.

Același lucru ar trebui să se aplice și în Rusia, a spus ea, unde „sentimentul din Astrahan este complet diferit de cel din Pskov”. Tsybulska, care a fondat Centrul pentru Comunicare Strategică, o altă agenție guvernamentală care combate dezinformarea, a adăugat: „Nu poți aplica aceleași narațiuni peste tot”.

Cu toate acestea, ea a fost de acord că tensiunile dintre etnicii slavi și grupurile minoritare reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Rusiei. „Puteți vedea că există o fisură acolo, dar aceste lucruri au nevoie de timp pentru a se destabiliza. Avem acest timp?”