G4Media.ro

”Transalpina de Apuseni”, șoseaua care va străbate comunitățile izolate din munți. Drumul…

”Transalpina de Apuseni”, șoseaua care va străbate comunitățile izolate din munți. Drumul construit cu bani europeni va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud

Autoritățile județene din Alba au început lucrările la una dintre cele mai importante investiții de infrastructură locală din Transilvania. Este vorba despre construcția unei șosele lungi de 78,5 kilometri, care va străbate o zonă până acum inaccesibilă și va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud.

Totodată, drumul va revitaliza comunitățile pe cale de dispariție din zona muntoasă și ar putea avea în viitor și o relevanță turistică. Șoseaua este supranumită ”Transalpina de Apuseni”, din cauza pantelor abrupte și a priveliștilor extraordinare.

Drumul pleacă din Aiud (DN1) spre Rîmeț și ajunge în Bucium Sat (DN 74), trecând prin mai multe sate și cătune aproape izolate, dar cu potențial turistic natural important. De aceea, drumul a fost numit și ”Transalpina de Apuseni”.

Potrivit autorităților locale, pe de o parte, drumul va face ușor accesul spre diferite monumente ale Apusenilor, iar pe de altă parte va revitaliza comunitățile locale din zonă.

  • ”Vorbim despre un proiect foarte important pentru o parte a locuitorilor județului Alba. Drumul trece munții din DN1 în DN 74, printr-o zonă extraordinar de frumoasă și de curată. Avem speranța că va readuce la viață comunitățile din aceste zone uitate. Totodată avem și un interes în dezvoltarea turistică a zonei, care, vă asigur, are foarte multe de oferit și este în felul ei unică” a declarat pentru G4Media.ro vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan.

Și sunt multe asemenea comunități. Trendul ultimilor ani a fost acela de depopulare a zonei. Cei tineri au plecat, iar cei bătrâni au murit.

Spre exemplu, satul Cheia, la care se poate ajunge doar pe jos, este o ruină la propriu. Casele, aflate de foarte mulți ani în diverse etape de degradare, parcă au fost părăsite în grabă de locuitorii lor, care nu au mai apucat să închidă uşa, geamul sau să-şi pună ordine în obiectele casnice.

Satul Cheia în ruină

Prin crăpăturile pereţilor şi prin spărturile acoperişurilor aplecate poţi vedea sobe vechi, roţi de lemn, vase de fontă şi multe alte lucruri care îți pot face o idee despre modul în care se trăia mai demult la Cheia.

Dacă te uiți mai atent, poți vedea lucruri și mai vechi: zăvoare pentru ușile grajdurilor precum cele din evul mediu, în totalitate din lemn, cuie din lemn construite special pentru menținerea paielor pe acoperiș și multe alte invenții arhaice ale unei comunități care, din cauza accesului foarte dificil a fost nevoită să își producă aproape tot, la fața locului. În anii 50, acolo locuiau 60 de familii.

Casă renovată în satul Cheia

Acum, o familie din București a căutat liniștea acolo și a renovat două case.

Drumul este așteptat și de adminisrațiile locale, care se confruntă cu un exod al populației spre alte zone.

  • ”Eu nu sper să vină acasă doar buciumani. În ultimii ani, zeci de ani, am pierdut jumătate din populația zonei. Sper să vină alți oameni care să vină să se stabilească la Bucium” a spus primarul localității, Cornel Napău.

Pentru locuitorii din Rîmeţ şi Ponor (localitatea de baștină a fostului avocat al poporului, Victor Ciorbea), spre exemplu, acest drum este singura soluţie sigură de a avea acces spre Alba Iulia. O călătorie între Ponor şi reşedinţa judeţului durează în prezent circa oră şi jumătate, pe un drum de pământ.

”Transalpina de Apuseni” va lega o serie de localități din Munții Apuseni: va străbate Aiudul de Sus – Râmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bârlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat și ajunge în Bucium Cerbu, aproape de Abrud.

Valoarea totală este de peste 188 de milioane de lei adică aproximativ 41,6 milioane de euro. Consiliul Județean Alba va contribui cu valoarea neeligibilă a proiectului, adică puțin peste 400.000 de lei, restul fiind bani europeni dintr-o finanțare POR 2014-2020.

  • ”Transalpina de Apuseni” va avea o lungime de 78,43 de kilometri, 6.700 de piste de biciclete, 21 de stații de autobuz, 12.610 metri pătrați de trotuare, 14 poduri noi și aproximativ 200 de podețe.

De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundații adâncite, ziduri de sprijin și peste 73 de kilometri de șanțuri de beton.

 

Potrivit lui Marius Hațegan lucrările au început în luna noiembrie a anului trecut. Până acum s-au realizat măsurători topografice și lucrări de lărgire a drumului de pământ existent, s-au realizat două mari depozite de pietriș și au început lucrările tehnice de bază.

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, spune că drumul va fi gata înainte de termen pentru că constructorul s-a mobilizat foarte bine. Lucrările au fost împărțite în două loturi aproximativ egale, iar ambele loturi au fost câștigate de aceeași asociere: Societeatea de Construcții Napoca – Operes SRL (Italia) – Cosedil SPA (Italia).

  • ”Lucrările merg bine, suntem optimiști. Este interesul tuturor să respectăm termenele. Dacă mobilizarea va fi așa cum sper eu, vom termina înainte de termen” a spus Dumitrel. Lucrările ar trebui finalizate în următorii trei ani.

Procedura de licitație a fost organizată înainte de apariția unei ordonanțe a Guvernului Dăncilă, care a ridicat salariul minim în construcții și deci și cheltuielile cu salarizarea muncitorilor, astfel încât firmele respective veniseră la licitație cu prețuri mai mici la manoperă și deci cu un preț total mai mic al contractului.

După începerea lucrărilor, trebuie însă să își plătească angajații după noua grilă. Diferența de bani ar ajunge aproape la două milioane de euro, bani pe care ar trebui să îi suporte beneficiarul, adică în acest caz Consiliul Județean Alba.

Neavând precedent în ceea ce privește procedura, reprezentanții Consiliului Județean Alba au decis să evite cheltuiala din bugetul județean și să acopere această diferență din economiile realizate ca urmare a licitației, în condițiile în care firmele care au câștigat au oferit prețuri cu 5% mai mici față de valoarea estimată, adică față de banii bugetați inițial pentru investiție.

Practic, CJ Alba avea la dispoziție o sumă de bani pentru lucrare, dar în urma licitației, prețul oferit a fost cu 5% mai mic decât această sumă și a rezultat o economie apropiată de cele două milioane de euro cu care a acoperit creșterea de preț cu manopera.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

15 comentarii

  1. Nasol, o daa cu asfaltul va disparea farmecul acelei zone.

  2. Nu e bine ! Or sa vina toti cocalari si idiotii cu rablele lor poluante + comportamentul infect ( gratare, camping etc.). Alta zona care se va duce dracului.

    • Zona aia sufera de lipsa de investitii economice si de depopularea satelor.
      Fara o investitie in infrastructura, se duce garantat la vale.

  3. Făceți-vă drum pt mașinile pline cu lemne furate… Asta cu depopularea e ca sa fraieriti proștii davaslamuie

    • prostie la cote alarmante. Drumuri forestiere pt cine vrea sa taie lemn este deja din belsug

  4. Salut!

    Domnii aceștia — Hațegan/Dumitrel — care conduc consiliul județean Alba poate că sunt plini de bune intenții. Dar, crezînd că făcînd un drum asfaltat, ei dezvoltă turismul rural și salvează zona, arată cît de limitată le e vizunea. Cu 10% din cei 40 de milioane ar putea adresa problemele zonei cu totul altfel. O decizie e bună cînd a cîștigat în detrimentul altor alegeri/variante/opțiuni și e sigur că decizia de a face un drum NU e optimă pentru motivele etalate mai jos.

    Sunt sigur că domnii Hațegan/Dumitrel nu fac trasee prin zona unde e proiectat să treacă acest drum asfaltat, nu își petrec vara weekend-urile în cort prin aceste locuri, nu merg cu bicicleta printre sate pe minunatul drumul neasfaltat. Doar presupun sau speră că făcînd un drum asfaltat or să salveze zone. Nu e nici o garanție. Uitați-vă la mizeria estetică de la Rînca. E un dezastru.

    Sălbăticia aceea a zonei e tot ce are mai de preț acel ținut minunat. Drumul neasfaltat, asumînd că e înreținut, e perfect încadrat în nota de tradițional al zonei. Soluțiile de redresare socială și economică ale zonei sunt altele și țin de un plan/o strategie de durată — oricum, mai lungă de patru ani, cît durează un ciclu electoral.

    Un asemenea plan strategic ar presupune menținerea cu orice preț a sălbăticiei zonei. Subordonat acestei misiuni, primul obiectiv al acestei strategii nu ar trebui să fie un drum asfaltat, ci acțiuni de marketing care să încurajeze oamenii dinamici din orașele mari ale țării (B/TM/CJ) să exploreze sălbăticia zonei.

    Asta înseamnă trasee marcate, hărți detaliate pentru aceste trasee (distirbuite gratuit și disponibile peste tot — chiar și la magazinele mixte, birturi prin sate), ghizi care cunosc locurile pe care să-i poți angaja, evenimente/festivaluri (ex., turuuri cu bicicleta între satele din ținut), conținut audio/viodeo/fotografic distribuit prin website-uri/ facebook/ instagram/ radio/ TV/ ziare/ reviste.

    Apoi, pentru a adresa nevoia de a repopula zona într-un mod deștept, e critic să se incurajeze/subvenționeze construcția/restaurarea de case tradiționale pentru locuire permanentă sau cu scop de vacanță printr-un proiect care să împlice arhitecți, meșteri, primarii comunelor, oamenii care își exprimă interesul să cumpere proprietăți în zonă.

    Ideea că un drum asfaltat salvează zona e naivă. Nu salvează nimic. Doar sperăm să nu distrugă prin amenajările de șantier și, apoi, în timp, prin construcții de prost gust, care nu au nici o legătură cu arhitectura tradițională a ținutului.

    Sper să mă sune domnii Hațegan/Dumitrel — sau cineva din echipa lor — la 0743-024-580 pentru a le da aceste sfaturi pe gratis. De ce? Pentru că prețuiesc ce a rămas unic în această țară — acestă sălbăticie a ținuturilor rurale, acest aer medieval al satelor izolate în care oamenii își duc viețile cu o puritate care e pierdută la oraș și în comunele neizolate.

    Adrian Vasile
    0743-024-580

    • Felicitari pentru comentariu, Adrian.
      Oamenii care conduc comunele din zona nu știu cata viziune au. Adică știu, Dar nu vreau sa ma pronunț…
      Va trebui făcut ceva, în asa fel să nu se transforme într-un chich ca alte zone.
      Dacă Dumitrel nu te suna, eu o voi face maine.
      Am copilărit în zona, știu potențialul si vreau sa fac ceva pt a o păstra intacta, pe cat posibil.
      Drumul vine cu bune, fără indoiala, dar si cu rele.

    • Foarte bine zis, doar ca din pacate in institutiile statului, de multe ori, aceasta viziune cam lipseste. Poate nu doar viziunea, dar si interesul real pt frumusetile patriei.

      sunt curios daca te-a sunat cineva in legatura cu ceea ce ai spus..

  5. Daca santeti destepti , nu asfaltati nimic !!!
    Capitalul acelor locuri este exact natura salbatica si farmecul zonei.Cu asfaltul vine si mizeria,prostia si poluarea.

  6. Lipseste harta!

  7. Ich bin schockiert! gerade diese einmalige Schönheit und Ruhe der nicht asphaltierten Strasse im Einklang mit den Orten waren ein Schatz, ein Juwel. Jetzt wird es wie überall im Westen und der Reiz und die Idylle verschwinden.
    Sunt șocat! Această frumusețe și liniște unică a drumului neasfaltat în armonie cu locurile a fost o comoară, o bijuterie, ideală pentru turiștii și iubitorii de natură. Acum va fi ca peste tot în Occident și farmecul și idila vor dispărea. Vă va lipsi mai târziu vechea frumusețe a României!

  8. „Transalpina de Apuseni” va avea o lungime de 78,43 de kilometri, 6.700 de piste de biciclete.
    Cum adică 6700 piste de biciclete?

    • n-ai tu treaba. 6700 piste de biciclete, ok ?
      si daca vor, o sa faca 10.000. fiecare bicicleta care va trece vreodata pe acolo va avea propria pista de biciclete. doar asa, ca aroganta, doar pt ca ei pot. clar, nu ?

  9. „Drumul va avea 6.700 de metri pătrați de piste de biciclete și 21 de stații de autobuz
    După lucrările de amenajare, drumul va avea 6.700 de metri pătrați de piste de biciclete, 21 de stații de autobuz, 12.610 de metri pătrați de trotuare, 14 poduri noi și aproximativ 200 de podețe. De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundații adâncite, ziduri de sprijin și peste 73 de kilometri de șanțuri de beton”