UPDATE Curtea Constituțională i-a redat drepturile de fost șef de stat lui Traian Băsescu

Curtea Constituțională a decis marți să îi redea lui Traian Băsescu drepturile de fost șef de stat, precum locuința de protocol și o indemnizație lunară, au declarat pentru G4Media surse oficiale. Băsescu pierduse aceste drepturi în 2022 după ce Curtea Supremă a decis că acesta a colaborat cu Securitatea comunistă, iar o lege votată în 2021 le interzice foștilor demnitari colaboratori cu Securitatea să se bucure de drepturile cuvenite.

Judecătorii CCR au decis că prevederile legale care l-au împiedicat pe Băsescu să aibă parte de privilegii sunt neclare, au declarat pentru G4Media sursele citate.

Conform legii 406/2001, citată de Europa Liberă, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

• folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
• o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
• pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Traian Băsescu și-a pierdut drepturile cuvenite foștilor șefi de stat, potrivit unei legi votate de parlament în 2021.

Este vorba de modificarea alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român

„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat.

În comunicatul transmis de CCR se fac precizează următoarele:

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis: – Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi.

Totodată, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin.(l) lit.t) și art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispozițiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate cu soluționarea în fond a cauzei. – Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1” din cuprinsul dispozițiilor art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare: „(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art.56 alin.(1) lit.a)-c) sau art.56 alin.(1)ind.1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local.”

În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art.56 alin.(1) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000. Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art.44 alin.(8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului şi a inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, soluţia legislativă reglementată prin art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, în ceea ce privește sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1”, înlătură prezumţia de dobândire licită a averii şi este neconstituţională. Totodată, Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor echivalează cu o expropriere contrară art.44 alin.(3) din Constituţie, întrucât operează în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea fundamentală, respectiv nu este o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.