„Suntem blocați aici, așteptând să murim”: Mărturii ale unor nord-coreeni care povestesc cum şi-au văzut vecinii murind de foame, în timp ce represiunea regimului a devenit mai dură ca niciodată

BBC a intervievat în secret trei oameni obişnuiţi din Coreea de Nord, cu ajutorul organizaţiei Daily NK, care operează o reţea de surse în cea mai izolată ţară din lume. Mărturiile lor arată că în ţară are loc o „tragedie devastatoare”, iar oamenii se tem că vor muri de foame sau că vor fi executaţi, transmite News.ro.

Interviurile exclusive sugerează că este cea mai gravă situaţie din anii 1990 încoace, sunt de părere experţii. Regimul de la Phenian a închis graniţele ţării în 2020, tăind surse vitale de aprovizionare. De asemenea, a înăsprit controlul asupra vieţii oamenilor, spun martorii intervievaţi.

Locuitorii din Coreea de Nord au declarat pentru BBC că hrana este atât de rară, încât şi-au văzut efectiv vecinii murind de foame.

O femeie care locuieşte în capitala Phenian a povestit că a cunoscut o familie de trei persoane care a murit de foame acasă. „Am bătut la uşa lor pentru a le da apă, dar nu a răspuns nimeni”, a spus Ji Yeon. Când autorităţile au intrat înăuntru, i-au găsit morţi, a spus ea. (Numele real al lui Ji Yeon a fost schimbat pentru a o proteja, la fel ca şi ale celorlalţi martori intervievaţi).

Femeia susţine că a auzit de oameni care s-au sinucis acasă sau au dispărut în munţi ca să moară, pentru că nu mai puteau să-şi câştige existenţa. Ea mărturiseşte că poate cu greu să-şi hrănească copiii. Odată, a stat două zile fără să mănânce şi a crezut că va muri în somn.

Şi un muncitor în construcţii care locuieşte în apropiere de graniţa cu China, pe care BBC îl numeşte Chan Ho, a spus că hrana este atât de greu de găsit, încât cinci persoane din satul său au murit deja de foame. „La început, mi-a fost teamă să nu mor de Covid, dar apoi am început să mă îngrijorez că voi muri de foame”, a spus el.

CONTRABANDA CU ALIMENTE A DEVENIT IMPOSIBILĂ

Coreea de Nord nu a fost niciodată capabilă să producă suficientă hrană pentru cei 26 de milioane de locuitori ai săi. Când şi-a închis graniţa, în ianuarie 2020, autorităţile au încetat să mai importe cereale din China, precum şi îngrăşăminte şi utilaje necesare pentru a cultiva alimente.

Între timp, autorităţile au fortificat frontiera cu garduri, în timp ce, potrivit relatărilor, au ordonat grănicerilor să împuşte pe oricine încearcă să treacă. Acest lucru face aproape imposibilă introducerea ilegală de alimente pentru a le vinde pe sub mână. Majoritatea nord-coreenilor aşa îşi făceau cumpărăturile.

O vânzătoare dintr-o piaţă din nordul ţării, numită Myong Suk, a spus că aproape trei sferturi din produsele pieţei proveneau din China, dar aceasta este „goală acum”. Ea, ca şi alţii care îşi câştigă existenţa vânzând produse de contrabandă aduse de peste graniţă, şi-a pierdut aproape toate veniturile din care trăia. Familia ei nu a avut niciodată atât de puţin de mâncare şi spune că, recent, oamenii au bătut la uşa ei cerându-i mâncare pentru că le era foarte foame.

ÎN LOC DE MÂNCARE, KIM JONG UN FACE TESTE COSTISITOARE CU RACHETE

La sfârşitul anilor 1990, Coreea de Nord a trecut printr-o foamete devastatoare care a ucis până la trei milioane de oameni. Zvonurile recente despre foamete, pe care aceste interviuri le confirmă, au provocat temeri că ţara ar putea fi în pragul unei noi catastrofe.

Chiar şi liderul nord-coreean Kim Jong Un a făcut aluzie la gravitatea situaţiei – la un moment dat s-a referit în mod deschis la o „criză alimentară”, făcând în acelaşi timp diverse încercări de a stimula producţia agricolă. În ciuda acestui fapt, el a acordat prioritate finanţării programului său de arme nucleare, testând 63 de rachete balistice în 2022, un număr record. O estimare plasează costul total al acestor teste la peste 500 de milioane de dolari – mai mult decât suma necesară pentru a compensa deficitul anual de cereale al Coreei de Nord.

„SUNTEM BLOCAŢI AICI, AŞTEPTÂND SĂ MURIM”

Persoanele intervievate de BBC au dezvăluit, de asemenea, modul în care guvernul s-a folosit de pandemie pentru a-şi spori în ultimii trei ani controlul asupra vieţii oamenilor, prin înăsprirea pedepselor şi adoptarea de noi legi.

Înainte de pandemie, peste 1.000 de persoane fugeau din ţară în fiecare an, traversând râul Yalu spre China, potrivit cifrelor publicate de guvernul sud-coreean. Acum, e imposibil să scapi, spune Myong Suk. „Şi dacă te apropii de râu vei primi o pedeapsă aspră, aşa că aproape nimeni nu-l mai traversează”, a spus ea.

Muncitorul în construcţii Chan Ho a declarat că fiul prietenului său a fost recent martor la mai multe execuţii secrete. De fiecare dată, trei-patru persoane au fost ucise pentru că încercaseră să fugă din ţară. „În fiecare zi devine tot mai greu să trăieşti”, spune el. „O singură mişcare greşită şi te confrunţi cu execuţia. Suntem blocaţi aici aşteptând să murim”, a declarat Chan Ho.

O COREE DE NORD MAI REPRESIVĂ CA NICIODATĂ

De mai bine de trei ani, Coreea de Nord şi-a sigilat graniţele. Oamenii au interdicţie de a părăsi sau de a intra în ţară. Aproape toţi străinii care se aflau înăuntru şi-au făcut bagajele şi au plecat. Cel mai secretos şi tiranic stat din lume este acum o gaură neagră din punct de vedere al informaţiilor. Timp de luni de zile, cele trei persoane din interiorul Coreei de Nord şi-au riscat viaţa pentru a relata pentru BBC ce se întâmplă.

Guvernul nord-coreean, solicitat să-şi spună punctul de vedere, spune că „a acordat întotdeauna prioritate intereselor poporului, chiar şi în momentele dificile”.

„Bunăstarea poporului este principala noastră prioritate, chiar şi în faţa încercărilor şi provocărilor”, a declarat un reprezentant al Ambasadei nord-coreene la Londra. Oficialii nord-coreeni au mai spus că informaţiile „nu sunt în întregime reale”, susţinând că au fost „extrase din mărturii fabricate de forţele anti-RPD Coreeană (Republica Populară Democrată Coreeană)”.

Sokeel Park, de la Liberty in North Korea (LiNK), o organizaţie care sprijină fugarii nord-coreeni, spune că aceste interviuri dezvăluie o „triplă lovitură” pentru nord-coreeni: „Situaţia alimentară a devenit mai dificilă, oamenii au mai puţină libertate de a se descurca singuri şi a devenit aproape imposibil de fugit din ţară”. Coreea de Nord este acum mai represivă decât a fost vreodată, spune Park.

EXECUTAŢI DACĂ ASCULTĂ CÂNTECE STRĂINE

În Phenian, Ji Yeon spune că supravegherea şi represiunea sunt acum atât de severe, încât oamenii nu mai au încredere unii în alţii. Ea a fost luată pentru interogatoriu în temeiul unei noi legi, adoptată în decembrie 2020, care interzice oamenilor să împărtăşească şi să se uite la filme, emisiuni TV şi să asculte cântece străine. În temeiul acestei „Legi de respingere a ideologiei reacţionare şi a culturii, care vizează eradicarea informaţiilor străine”, cei prinşi distribuind conţinut sud-coreean, de pildă, pot fi executaţi.

Un fost diplomat nord-coreean, care a dezertat în 2019, a declarat că a fost şocat de cât de extremă a devenit reprimarea influenţei străine. „Kim Jong Un se teme că dacă oamenii înţeleg situaţia în care se află şi cât de bogată este Coreea de Sud, vor începe să-l urască şi se vor revolta”, crede Ryu Hyun Woo.

Interviurile BBC sugerează că loialitatea faţă de lider a unor oameni a scăzut în ultimii trei ani. „Înainte de Covid, oamenii îl priveau pe Kim Jong Un în mod pozitiv”, a declarat Myong Suk. „Acum, aproape toată lumea este plină de nemulţumire”, susţine femeia din Coreea de Nord.