Social-democrații și extrema dreaptă opresc reforma în România (analiză Handelsblatt)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După căderea guvernului reformist liberal-conservator, social-democrații și partidele de extremă dreaptă blochează din opoziție noi privatizări. Direcția politică a țării rămâne incertă, arată o analiză a publicației germane Handelsblatt, pe care o redăm integral mai jos:

La trei săptămâni după căderea guvernului pro-european al premierului Ilie Bolojan, social-democrații din opoziție (PSD), împreună cu partidele de extremă dreaptă și eurosceptice AUR și S.O.S. România, au impus oprirea reformelor. La cererea și cu voturile acestor partide, Parlamentul a decis că statul nu mai poate vinde participațiile sale în companii mari profitabile.

Noua reglementare este valabilă deocamdată până la 31 decembrie 2027 și poate fi încă anulată de Curtea Constituțională. Sunt exceptate companiile cu pierderi, cele deja insolvente sau cele cu acțiuni de valoare redusă.

Bolojan, președintele PNL, intenționase să vândă pe bursă pachete de acțiuni din proprietatea statului, însă majoritatea participațiilor în companiile vizate ar fi rămas tot la stat.

Pe lângă atragerea de capital, scopul era și creșterea transparenței și introducerea unui management fără corupție în aceste companii, a explicat Bolojan. Majoritatea acestor întreprinderi ar fi conduse de persoane apropiate PSD, unele suspectate de corupție.

Acest plan de privatizare parțială este considerat motivul pentru care PSD, AUR și alte trei grupuri de extremă dreaptă au demis guvernul Bolojan la începutul lunii mai prin moțiune de cenzură în Parlament.

Anterior, PSD — care până atunci făcuse parte din coaliția de guvernare — părăsise alianța cu PNL. Bolojan și numeroși aliați politici ai săi au declarat că PSD s-a aliat cu extrema dreaptă deoarece și-ar fi văzut amenințate interesele și privilegiile din companiile de stat.

O nouă formare a guvernului se anunță dificilă

În prezent, Bolojan exercită funcția de premier interimar, cu atribuții limitate. El poate rămâne în această poziție timp de maximum 45 de zile de la demiterea sa în Parlament.

Până atunci, Parlamentul trebuie să aleagă un nou premier — iar candidatul poate fi propus doar de președintele Nicușor Dan. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat. Dacă formarea unui nou guvern eșuează, există riscul unor alegeri anticipate.

Nu este clar ce fel de guvern ar putea fi format în statul membru UE și NATO. PSD și AUR, care până acum au spus că nu doresc să formeze împreună o coaliție guvernamentală, au demonstrat deja pentru a doua oară că pot colabora.

PNL nu dorește să guverneze din nou alături de PSD și exclude și o coaliție cu AUR.

Din punct de vedere matematic, în Parlamentul României poate exista o majoritate proeuropeană fără AUR doar dacă PSD și PNL cooperează între ele.