Mesaj din Bundestag: România nu mai este ”atelierul ieftin”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză DEUTSCHE WELLE, via Rador: O delegație a Parlamentului Germaniei a vizitat România într-un moment în care Europa își redefinește prioritățile de securitate și competitivitate. România este un partener important, oricum va arăta Europa.

Semnal rar transmis de o delegație a Bundestagului aflată în turneu la Timișoara, București și Chișinău: dincolo de diferențele dintre Partidul Verzilor, SPD și AfD asupra viitorului Uniunii Europene, România este privită de partidele din Parlamentul federal de la Berlin ca un partener important al Germaniei. Chiar dacă dincolo de acest amănunt de diplomație parlamentară și economică, pentru cei trei deputați intevievați de DW, viziunile și drumurile politice se despart.

România, stabilă în ciuda recentelor turbulențe politice

”Nu există niciun motiv să nu investești atenție politică în România”, este de părere Bettina Hagedorn (SPD), vicepreședinta grupului parlamentar pentru România, Bulgaria și Republica Moldova din Bundestag. În strategia europeană a Germaniei, Hagedorn leagă direct România de noua realitate de securitate, creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Războiul acesta a schimbat complet perspectiva strategică a Europei. Deși născută în nordul Germaniei, Hagedorn recunoaște că ”toată viața mea politică, Marea Baltică părea undeva la marginea Europei. Astăzi este un adevărat punct fierbinte al geopoliticii”. În aceeași logică strategică se înscrie și Marea Neagră. ”Interesul meu geopolitic este flancul estic al Europei, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. România și statele baltice resimt deja foarte clar această amenințare. Tocmai de aceea este atât de important ca Europa să rămână unită”.

În opinia deputatei social-democrate, numită de curând secretar de stat în Ministerul federal al Mediului, România a fost ”întotdeauna un factor de stabilitate în Europa”, iar turbulențele politice recente, care ”există în aproape toate țările europene, nici Germania nu este ferită de ele”, nu schimbă această evaluare.

Dimpotrivă, crede Hagedorn, în interviul oferit DW, provocările economice și geopolitice întăresc argumentul pentru o Uniune mai solidară: ”În jurul nostru se află mari puteri, Rusia, Statele Unite și China. Unele dintre ele încearcă să atace democrația europeană. Numai dacă rămânem uniți vom putea face față cu succes acestor provocări”.

Actor-cheie pentru securitatea europeană

România este ”un partener extrem de important în Uniunea Europeană”, spune și deputatul ecologist Julian Joswig (Alianța 90/Verzii). Apropierea de Ucraina și poziția la frontiera estică a NATO transformă România într-un actor-cheie pentru securitatea europeană. Iar argumentele nu se opresc la securitate.

Joswig consideră că România a depășit statutul de economie bazată pe costuri reduse și vorbește despre o schimbare de profil. ”România nu mai este doar atelierul ieftin al Europei. Dimpotrivă. Aici se stabilesc companii noi foarte bune, apare inovația, există universități foarte bune și un mediu de cercetare performant”, punctează deputatul ecologist, într-o discuție purtată la București cu DW.

Evoluția este reflectată și de investițiile germane din industria auto și construcția de mașini, dar și din alte ramuri industriale. Germania rămâne principalul partener comercial al României, schimburile bilaterale atingând 42,6 miliarde de euro în 2025. În România activează peste 10.000 de companii cu capital german, care angajează mai mult de un sfert de milion de oameni. Tot mai multe investiții s-au extins dincolo de producția industrială și cuprind cercetare, dezvoltare și formare profesională de specialiști, în universitățile românești și în sistemele de învățământ dual dezvoltate împreună cu investitorii germani.

”Germania ar putea învăța de la România”

Timișoara și România ar putea fi un model pentru Germania, crede Raimond Scheirich reprezentantul formațiunii radicale de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în delegația care a vizitat București și Timișoara. Deputatul AfD avea un an, în 1991, când familia sa, originară din capitala Banatului, a migrat în Germania. Este, de altfel, coordonatorul grupului parlamentar de prietenie cu România, Republica Moldova și Bulgaria.

În opinia lui Scheirich, relația româno-germană este ”o poveste de succes” care a început cu mult înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. La fel ca Hagedorn, Scheirich observă că industriile românească și germană sunt într-atât de integrate, în special în sectorul auto, încât dificultățile uneia sunt resimțite imediat și de cealaltă.

Diferența dintre deputatul AfD și colegii săi din Bundestag apare atunci când discuția ajunge la viitorul UE. AfD pledează pentru o Uniune concentrată în primul rând pe cooperarea economică și critică ceea ce consideră a fi centralizarea excesivă a deciziilor la Bruxelles. Iar ca exemplu, Scheirich invocă poziția României, menită să obțină amânarea introducerii sistemului ETS2, noua schemă de taxare a emisiilor, pentru transport și încălzire. ”Este absolut legitim și firesc ca un stat suveran să spună că nu este încă pregătit pentru un asemenea pas”, a subliniat reprezentantul AfD, în discuția cu DW. „România, în ansamblu, este un exemplu bun. La Timișoara, evoluția este impresionantă. Văd și în București transformări pe care acum câțiva ani nu le-aș fi crezut posibile. Când există resurse, investiții, know-how, o legislație bună și o economie de piață funcțională, se pot obține asemenea rezultate. Mi-aș dori același lucru și pentru Germania”.

Unul dintre domeniile în care Germania ar avea de învățat ar fi efortul României de a deveni independentă energetic. Pe lângă rezerva de gaze din Marea Neagră, reprezentantul AfD amintește că ”România a decis să păstreze energia nucleară și chiar să o extindă. Mi-aș dori ca și Germania să urmeze acest exemplu”.

Dincolo de diferențele dintre Verzi, SPD și AfD, un mesaj a revenit constant în discuțiile DW cu fiecare dintre cei trei deputați germani: România este privită la Berlin ca un partener fundamental pentru securitatea, economia și viitorul Europei.

Articol de Cristian Ștefănescu