Efectul pensiilor speciale: Românii sunt europenii cu cea mai scurtă viață profesională / Un olandez muncește în medie cu 12 ani mai mult decât un român

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România e țara din Uniunea Europeană unde oamenii petrec cei mai puțini ani pe piața muncii, arată o statistică Eurostat citată de Mediapool. Speranța medie de viață activă în România este de 32,7 ani. Clasamentul e completat de Italia și Bulgaria. Reamintim că zeci de categorii profesionale din România, în frunte cu magistrații, polițiștii, jandarmii, militarii, angajații serviciilor secrete, au legi speciale care le permit să se pensioneze la 48-50 de ani.

Spre comparație, în medie în Uniunea Europeană oamenii lucrează 37,5 ani, iar în țările cu cele mai funcționale piețe ale muncii această perioadă depășește 40 de ani.

Cea mai lungă speranță de viață activă este în Olanda – 44 de ani, urmată de Suedia (43,4 ani), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1).

Aceasta înseamnă că un lucrător din Olanda petrece, în medie, cu aproape 12 ani mai mult în activitate decât o persoană din România.

Situația este și mai proastă în cazul bărbaților. Durata medie de viață activă a bărbaților în UE este de așteptat să fie de 39,5 ani, în timp ce în Bulgaria este de doar 35,9 ani – cea mai mică valoare dintre toate statele membre. După Bulgaria urmează România (36,0 ani) și Croația (36,3 ani). Lider este Olanda cu 45,9 ani, urmată de Suedia și Danemarca cu câte 44,5 ani fiecare.

Durata medie de viață activă a femeilor în UE este de așteptat să fie de 35,4 ani.

Femeile rămân pe piața muncii cel mai mult timp în Suedia (42,3 ani), Olanda (41,9) și Estonia (41,8). Cea mai scurtă durată de viață activă a femeilor se înregistrează în Italia (28,4 ani), România (29,1) și Grecia (31,8).

Datele arată de asemenea o tendință constantă către o durată de viață activă mai lungă în UE. Într-un singur an, indicatorul a crescut de la 37,2 la 37,5 ani, iar în ultimul deceniu – de la 35,2 ani în 2016 la 37,5 ani în 2025, ori cu un total de 2,3 ani.

În spatele acestei creșteri se află o rată mai mare de ocupare a forței de muncă, creșterea treptată a vârstei de pensionare într-o serie de state, o participare mai mare a femeilor pe piața muncii și menținerea mai îndelungată a vârstei active.

Traducere Rador: Mirela Petrescu